Decisia amânată a Curții de Apel București creează tensiuni înaintea pronunțării CCR legate de pensiile magistraților

Curtea de Apel București a decis să amâne pronunțarea în cazul contestării numirii judecătorilor Curții Constituționale, Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, într-o zi cu încărcătură simbolică. Amânarea a fost anunțată pe 16 ianuarie, o dată în care Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra pensiilor speciale ale magistraților, o temă care stârnește dezbateri aprinse în societatea românească.

Avocata Silvia Uscov a contestat, în vara anului trecut, numirea celor doi judecători, considerând că aceasta nu respectă cadrul legal. “Aceste numiri sunt un exemplu de politizare a sistemului judiciar,” a afirmat Uscov, subliniind că deciziile luate de Curtea Constituțională pot avea un impact major asupra viitorului justiției din România.

O întâlnire crucială amânată din lipsă de cvorum

Ședința din 29 decembrie 2025 a CCR, programată să discute problema pensiilor magistraților, s-a încheiat fără nicio decizie din lipsă de cvorum. Doar cinci dintre cei nouă judecători au fost prezenți, ceea ce a dus la amânarea discuțiilor. Această situație a stârnit nemulțumiri în rândul specialiștilor din domeniul justiției, care consideră că subiectul merită o dezbatere extinsă și transparentă.

Judecătorii CCR avuseseră deja o întâlnire pe această temă pe 28 decembrie, dar evenimentul s-a încheiat fără a se ajunge la un consens. “Este un moment critic pentru sistemul judiciar. Trebuie să ne întâlnim cu toții pentru a analiza proporțiile acestor modificări,” a declarat un judecător care a dorit să rămână anonim.

Modificările propuse și implicațiile asupra sistemului judiciar

Proiectul de reformă a pensiilor magistraților prevede schimbări semnificative: pensia va fi calculată ca 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate. De asemenea, se propune majorarea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, în timp ce vârsta de pensionare va crește până la 65 de ani.

Aceste măsuri sunt susținute de guvern, care susține că reformele sunt necesare în contextul austerității economice. Premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pentru un proiect menit să rescrie regulile pensiilor speciale, argumentând că noile reglementări nu deteriorează independența justiției, ci dimpotrivă, o întăresc.

„Este esențial să retrăim încrederea în sistemul judiciar. Pensiile speciale trebuie revizuite și adaptate la realitățile economice ale țării,” a declarat Bolojan.

Pe de altă parte, criticii acestor măsuri avertizează că, prin desființarea pensiilor de serviciu, se pune în pericol independența magistraților. În data de 20 octombrie, prima formă a legii a fost deja respinsă de CCR, motivul fiind absența avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta subliniază complexitatea și sensibilitatea subiectului, cu implicații serioase asupra încrederii publicului în procesul judiciar.

Un viitor incert pentru magistrați

Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă în etape, cu o tranziție planificată pe parcursul a 15 ani, începând din 2026. Acest interval ar permite o ajustare treptată a vârstei de pensionare, dar și o rediscutare a posibilităților viitoare pentru magistrați.

În acest context, tensiunile continuă să crească în rândul magistraților. O mare parte dintre aceștia speră că discuțiile din data de 16 ianuarie vor aduce clarificări necesare în legătură cu propriile drepturi și cu viitorul sistemului judiciar din România. Convocarea a fost deja întâmpinată cu interes, iar deciziile care vor fi luate vor influența profund nu doar soarta celor două numiri contestate, ci și stabilitatea justiției românești pe termen lung.