Dezbateri la Curtea Constituțională privind reforma pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României urmează să continue luni, de la ora 10:00, dezbaterile asupra sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la noul proiect al Guvernului privind reforma pensiilor magistraților.
Contextul sesizării
Decizia în acest caz a fost amânată de două ori, ultima oară duminică, din cauza lipsei de cvorum, după ce patru judecători numiți de Partidul Social Democrat au părăsit sala în timpul ședinței și nu au mai revenit. Potrivit unor surse politice, aceștia au solicitat stabilirea unui nou termen de judecată după 15 ianuarie, deși termenul de intrare în vigoare a reformei este prevăzut pentru 1 ianuarie 2026.
Strategia de tergiversare
Se pare că motivul pentru care judecătorii doresc amânarea unei decizii este lipsa unei majorități necesare pentru a bloca reforma. Strategia ar fi una de tergiversare, în speranța că Executivul va cădea în această iarnă sau că raportul de forțe din interiorul Curții se va schimba, astfel încât să poată fi refăcută o majoritate de cinci judecători.
Boicotul ședinței
Boicotul ședinței de duminică este considerat un gest fără precedent, fiind pentru prima dată când judecători ai CCR părăsesc deliberat sala pentru a împiedica întrunirea cvorumului minim de șase judecători din totalul de nouă.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Reacția Consiliului Superior al Magistraturii
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Decizia Curții Constituționale
Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
Poziția Instanței supreme
Judecătorii de la Instanța supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu noul proiect. Magistrații au fost convocați de președintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția, în cadrul Secțiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care urmează să beneficieze judecătorii și procurorii.
Argumentele Instanței supreme
Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR. Potrivit unui comunicat al Instanței supreme, legea discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu; încalcă brutal independența justiției; elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați; încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale; utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
Concluzii
Instanța supremă consideră că legea atacată creează un regim juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în privința dreptului lor la pensie, în raport cu categorii profesionale aflate în situații similare sau analoage. De asemenea, judecătorii sunt de părere că legea nu respectă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR.
