Comitetul pentru reforma legilor Justiției, înființat pe lângă Guvernul României, a debutat într-o atmosferă tensionată, marcată de nemulțumiri și reproșuri din partea unor membri. Principala problemă a fost prezența în comitet a unor asociații civice, precum Expert Forum, Funky Citizens și Declic, pe motiv că acestea nu sunt asociații de magistrați. “Nu ne face nouă legile societatea civilă, cine sunt acești oameni, ce competență au?” a sunat unul dintre reproșuri, însoțit inclusiv de amenințări de genul “ne ridicăm și părăsim ședința”.
## Discuții pe fond
După ce spiritele s-au mai calmat, s-a trecut la discuții pe fond și, surprinzător, s-a ajuns la un oarecare consens, cel puțin pe cele patru subiecte discutate: elaborarea unui plan pe 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțe, reconfigurarea hărții judiciare prin desființarea unor judecătorii cu încărcătură mică, realizarea unui audit al sistemului electronic de repartizare aleatorie a dosarelor și reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Acest ultim punct presupune de principiu lăsarea la nivelul unui județ a unui singur parchet de pe lângă judecătorie, în reședința de județ, căruia să i se subordoneze și procurorii care funcționau până acum la parchetele orășenești.
## Partajarea competențelor de anchetare
Marea provocare a acestui Comitet abia urmează. Următoarea ședință este programată să discute, printre altele, o problemă care s-a anunțat încă de pe acum litigioasă: partajarea competențelor de anchetare a magistraților între DNA, DIICOT și parchetele ordinare. Potrivit surselor participante, o parte dintre membrii comitetului – judecătorii din CSM în primul rând, dar și unele asociații de magistrați – și-au arătat deja împotrivirea față de această idee, chiar dacă nu a fost discutată oficial în ședința de miercuri. În schimb, procurorii din CSM, asociațiile civice și celelalte asociații de magistrați au salutat această propunere.
## Un trecut controversat
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost înființată în 2018, sub mandatul de ministru al Justiției al lui Tudorel Toader, o inițiativă care s-a dovedit un eșec răsunător. În cei patru ani de funcționare, secția nu a fost capabilă să instrumenteze niciun dosar de corupție în magistratură. În schimb, SIIJ s-a dovedit extrem de eficientă în hărțuirea magistraților vocali sau incomozi, cel mai notoriu caz fiind cel al Laurei Codruța Kovesi. Discuțiile de substanță pe această problemă vor avea loc miercurea viitoare, când se va decide soarta partajării competențelor de anchetare a magistraților. Până atunci, membrii comitetului au timp să reflecteze asupra importanței unei justiții independente și eficiente, capabilă să ancheteze fără teamă de represalii.
