Misiunea Artemis II a stârnit o avalanșă de comentarii sceptice și teorii ale conspirației în mediul online românesc. În timp ce NASA se pregătește să trimită oameni pe Lună după mai bine de jumătate de secol, rețelele sociale au explodat cu acuzații de înscenare, minciuni și comploturi globale.
Aselenizarea și „teatrul” NASA
Mii de comentarii la adresa misiunii Artemis II pun sub semnul întrebării întreaga istorie a programului Apollo. Autorii acestor mesaje, preluați din postările românești, susțin că aselenizările din anii ’60 au fost o înscenare menită să câștige Războiul Rece. Mulți dintre ei invocă „calculatoare slabe” din acea perioadă, întrebându-se cum a fost posibilă o aselenizare, în timp ce în prezent, cu tehnologie avansată, se realizează doar o orbitare a Lunii.
Un alt punct de dezacord îl reprezintă lipsa stelelor în imaginile NASA. Conspiraționiștii interpretează acest lucru ca o dovadă că imaginile sunt produse în studiouri de film, regizate, conform acestora, de Stanley Kubrick, chiar și după moartea sa. De asemenea, sunt invocate paradoxuri, precum dificultatea de a obține imagini din spațiu fără un „cameraman” suplimentar, sau absența sateliților și avioanelor în respectivele fotografii.
Paradoxul tehnologic și „Teoria Pământului Plat”
Comentatorii români pun un accent puternic pe un paradox tehnologic. Unii se întreabă de ce, în ciuda progresului tehnologic uluitor, misiunea Artemis II nu poate ateriza pe Lună, limitându-se doar la orbitare. De asemenea, ei consideră că este suspect faptul că tehnologia din anii ’60, considerată inferioară celei actuale, a permis aselenizarea, în timp ce în prezent, cu mijloace tehnice superioare, acest lucru nu este posibil.
Teoria Pământului plat este, de asemenea, prezentă. Susținătorii acestei teorii afirmă că Pământul este o suprafață plană acoperită de o cupolă solidă, iar „spațiul cosmic” nu există. În opinia lor, gravitația este o invenție, iar NASA este un instrument de propagandă ocultă.
Explicațiile experților și impactul social media
Specialiști români din domeniul spațial, precum Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, și Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), au încercat să ofere explicații. Aceștia susțin că rețelele sociale au amplificat aceste teorii, dar nu neapărat pentru că numărul adepților a crescut. Oamenii, spun ei, nu pun la îndoială atât de mult fizica, cât oamenii.
Marius Piso subliniază importanța educației în combaterea acestor teorii. El recomandă includerea în programa școlară a unor noțiuni elementare de matematică și astronomie. La rândul său, Adrian Șonka consideră că scepticismul față de aselenizări nu este o problemă de informare, ci una de încredere, generată de neîncrederea în instituții.
Misiunea Artemis II este programată să continue următorii ani.
