Criza sistemului de termoficare din București devine din ce în ce mai acută, iar situația dezastruoasă a rețelei de distribuție amenință confortul și siguranța locuitorilor capitalei. Datele oferite de administrație și companiile de profil scot la iveală un tablou sumbru: muncitori și tehnicieni se confruntă cu un sistem pe muchie de groază, aflat în avalanșă de avarii și deficiențe serioase, care se resimt nu doar în apartamente, ci și în cifrele tehnice ale rețelei.
### Sistemul în colaps: presiune insuficientă și sincope neașteptate
Pentru locuitorii din sectoarele 2, 3 și 4 ale Capitalei, lipsa agentului termic de calitate a devenit o realitate frecventă, în condițiile în care magistraele CET București Sud se confruntă cu probleme majore de presiune. În momentele de ger extrem, debitul de apă caldă trebuie crescut pentru a menține temperatura în apartamente. Însă, în prezent, sistemul nu face față, iar problemele nu sunt generate doar de defecțiuni clasice sau avarii izolate. În mare parte, cauza principală o reprezintă insuficiența debitului de apă, care nu poate fi transportat în condiții de frig aspru.
Potrivit bilanțurilor tehnice, peste 85% din unitățile afectate de lipsa de căldură și apă caldă sunt datorate blocajelor în rețeaua primară, cauzate de presiuni prea scăzute pentru a ajunge în zonele cele mai îndepărtate sau problematice ale orașului. La nivelul punctelor termice, se constată o pierdere semnificativă a debitului, iar apa fierbinte se pierede în sol înainte de a ajunge la consumatori, ceea ce duce la o încălzire insuficientă sau chiar inexistentă, mai ales la etajele superioare ale blocurilor sau la capetele de coloane.
### Impactul geofizic și investițiile lipsă
Situația este agravată de faptul că, în lipsa investițiilor majore în modernizarea rețelei, termocentrale precum ELCEN funcționează deja în condiții de efort maxim, aproape de limita de siguranță. În tentativa de a compensa problemele, compania controlată de guvern a recurs la măsuri drastice, precum introducerea unei cantități suplimentare de apă de peste 2.200 de tone pe oră, cu 300 de tone peste limita maximă tolerabilă de către echipamente. Aceasta amplifică riscul unor avarii majore și pune sub presiune din ce în ce mai mare întregul sistem.
Cu atât mai grav este faptul că, în condițiile actuale, apa caldă care pleacă din centrale nu mai ajunge în întregime la destinație, fiind pierdută în mediul subteran din cauza presiunii insuficiente. De aceea, zone întinse ale orașului sunt cuprinse de frig, iar rezidenții se plâng de lipsa confortului termic, mai ales în zone precum Colentina, Pantelimon, Titan și Vitan.
### Zonele cele mai afectate și perspective de remitere a crizei
Cel mai grav afectate sunt Sectorul 2 și Sectorul 3, unde lipsa de presiune se simte cu precădere. În acestea, zeci de puncte termice, printre care cele din zona Doamna Ghica, Șoseaua Colentina sau Cartierul Pantelimon, rămân fără căldură, chiar dacă nu există defecte majore sau avarii în aceste zone. În Sectorul 3, cartiere precum Titan sau Camil Ressu resimt îndeaproape efectele insuficienței de apă caldă, ca și Dristor sau Vitan.
Chiar și în Sectorul 4 și Sectorul 5, unde criza pare să capete caracter de catastrofă, situația este similară. În aceste zone, zeci de asociații de proprietari nu primesc agent termic, iar problemele sunt legate strict de debitul insuficient, mai ales în zonele din jurul Bulevardului Tineretului sau Pieței Națiunile Unite.
În schimb, sectorul 1 până în prezent pare a fi mai puțin afectat, dar și aici se încearcă remedieri temporare și măsuri de echilibrare a sistemului. Întreaga situație rămâne însă fragilă și dependentă de condițiile meteorologice, având în vedere prognoza care indică în continuare câteva zile de ger extrem, până pe 16 ianuarie. La acea dată, temperaturile nocturne ar putea ajunge chiar și la -13 grade Celsius, ceea ce va crește drastic presiunea asupra rețelei și va complica și mai mult situația.
Astfel, deși autoritățile promit reluarea funcționării normale a sistemului până vineri seară, realitatea indică un lanț de măsuri temporare și o reabilitare a infrastructurii care necesită timp și fonduri considerabile. În lipsa acestora, locatarii capitalei trebuie să se pregătească pentru încă câteva zile de frig și disconfort, până când vremea se va încălzi și presiunea va putea fi readusă la parametri normali. În același timp, perspectivele de modernizare rămân incert și, din păcate, criza de sistem nu pare să aibă o rezolvare rapidă.
