Primăria Capitalei traversează o perioadă de incertitudine politică, în care relațiile dintre primar și consilierii generali par a fi tensionate și nesiguranță aproape perpetuă. Ciprian Ciucu, noul primar al Bucureștiului, și-a construit o majoritate fragilă în Consiliul General, însă rezultatul acestui compromis politic vine cu mai multe limite și riscuri concrete pentru modului în care se va administra orașul.
### Majoritate în Consiliu, dar cu prețul unei precarități
Ciucu a reușit să obțină o majoritate simplă în cadrul legislativului local, însă această alianță se menține într-un echilibru extrem de fragil. Conform celor mai recente informații, primarul susține, în momentul de față, proiecte de hotărâri simple, precum aprobarea unor cheltuieli minore sau anumite decizii administrative. Pentru spețele majore, precum aprobarea bugetului anual, rectificări sau contractarea de împrumuturi, este nevoie de o majoritate calificată de două treimi, la care edilul nu poate încă spera să ajungă.
Această configurație politică, rezultată în urma alegerilor, înseamnă că majoritatea actuală, formată din reprezentanți ai PNL, USR, Forța Dreptei, PMP și REPER, însumează doar 28 de voturi, cu un avans de un singur vot față de opoziție. PSD și PUSL controlează 22 de voturi, fiind de preferință un obstacol în adoptarea unor decizii fundamentale pentru funcționarea orașului.
### Eșecul încercărilor și jocul de alianțe în Consiliu
Primă ședință de după desemnarea lui Ciucu a fost un eșec clar. În 29 ianuarie, edilul a propus mai multe proiecte, dar niciuna nu a fost votată favorabil. Proiectul de achiziție a serviciilor de audit pentru STB și compania Termoenergetica a fost respins după ce partidele de opoziție, PSD, PUSL, AUR și PMP, s-au abținut sau au votat împotrivă. La fel s-a întâmplat și cu inițiative precum creșterea tarifelor pentru transport sau desființarea unor instituții culturale.
Cel mai surprinzător a fost comportamentul PMP, care, deși a câștigat mandate într-o alianță cu USR și Forța Dreptei, s-a abținut la vot în această ședință, ridicând astfel riscul ca inițiativele lui Ciucu să fie respinse fără probleme. În ciuda susținerii din partea celor două partide, decizia PMP a fost clară: la prima întâlnire, membrii săi au preferat să nu își asume voturi pentru proiectele primarului.
Această situație a dus și la respingerea chiar a unor inițiative aparent banale, printre care și candidatura orașului București pentru evenimentul Forumul Orașelor 2027, un semnal clar al dificultăților cu care se confruntă Ciucu în consolidarea sprijinului politic pentru proiectele sale.
### Trecerea peste obstacole și alianța cu posturi
După primele eșecuri, Ciprian Ciucu a început să recurgă la negocieri mai strategice. Surse apropiate spun că schimbarea de abordare s-a produs odată cu obținerea sprijinului șefului PMP din București, consilierul general Ștefan Florescu, care a fost numit, deși formal numirea nu a fost încă oficializată. Florescu a fost propus pentru funcția de city-manager al Sectorului 6, o mișcare menit să asigure susținerea primarului pentru proiectele sale în Consiliu, în condițiile în care el singur are un număr minim de voturi.
Florescu, care a menționat că “se conformează politicii Primăriei Sectorului 6”, are o relație strânsă cu Ciucu și a afirmat clar că va susține proiectele sale. Această alianță aparent de conjunctură a fost percepută și ca o modalitate de a stabiliza influența PMP în unaliamentul actual, chiar dacă oficial poziția partidului rămâne neutră sau ambiguă. Însă, chiar și în aceste condiții, majoritatea de doar un vot în utilizare face ca orice mișcare a opoziției, în special a PSD, să poată bloca initiativele importante.
### Perspective și provocări
Deși Ciucu pare să fi reușit să creeze o majoritate pentru proiecte simple, orice decizie majoră continuă să fie departe de a avea sprijinul necesar pentru a fi adoptată. În același timp, PSD, principalul partid de opoziție, și-a exprimat intenția de a frâna cât mai mult posibil proiectele edilului, inclusiv încercările de validare a unor membri noi în Consiliu sau de luare a deciziilor capitale pentru administrarea orașului.
Cum evoluează această situație rămâne de văzut, dar cert este că atmosfera tensionată din Consiliul General și jocurile politice continuă să adauge un plus de incertitudine asupra modului în care Bucureștiul va putea funcționa în următoarele luni. În condițiile în care majoritatea fragilă trebuie să gestioneze și contextul politic național, fiecare decizie riscă să devină un nou punct de tensiune sau compromis, lăsând orașul în așteptarea unui climat politic stabil și predictibil.
