Comisia Europeană reduce finanțarea pentru centrele pro-UE, pe fondul ascensiunii euroscepticilor
BRUXELLES – Comisia Europeană a diminuat fondurile alocate centrelor de reflecție favorabile Uniunii Europene, într-un moment în care grupurile eurosceptice câștigă teren. Această mișcare a stârnit îngrijorări cu privire la posibilele implicații politice și la influența crescândă a forțelor anti-europene. Reducerea finanțării, care se ridică la milioane de euro, a forțat unele organizații să-și reducă activitățile sau să concedieze personal.
Scăderi financiare și reevaluări
Decizia de a reduce finanțarea vine după ce organizații conservatoare, inclusiv MCC Bruxelles din Ungaria, au criticat modul în care au fost cheltuite fondurile. Aceste grupuri au acuzat că banii au fost folosiți pentru „propagandă pro-UE”, ajungând doar la cele care promovează o „integrare europeană mai profundă”. În timp ce grupurile pro-UE au suferit reduceri, centrele de reflecție de dreapta din Bruxelles au câștigat importanță și finanțare, adesea susținute de donatori din SUA. Europarlamentarul verde Daniel Freund a declarat că întreaga situație a think tank-urilor s-ar putea îndrepta spre o atitudine anti-europeană.
Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CERV) al Comisiei are rolul de a sprijini „protejarea și promovarea drepturilor și valorilor consacrate în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale”. Finanțarea CERV, precum și fondurile provenite de la predecesorii săi, au fost direcționate către organizații care organizează evenimente, comandă rapoarte și finanțează cercetări privind afacerile europene și integrarea. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a menționat că procesul de evaluare a cererilor este „extrem de competitiv”.
Reacțiile centrelor de reflecție
Fabian Zuleeg, director executiv al European Policy Center, a afirmat că reducerea fondurilor ar putea semnala un semnal greșit. El a comparat situația financiară a grupurilor mai vechi cu cea a unor think tank-uri mai noi, eurosceptice sau de dreapta, care au început să se afirme în dezbaterile de la Bruxelles. Printre acestea se numără MCC Bruxelles, un think tank finanțat de un institut educațional privat din Ungaria, cu legături strânse cu guvernul lui Viktor Orban. În februarie 2025, cu câteva luni înainte ca Comisia să reducă finanțarea, MCC a acuzat UE că folosește programe precum CERV pentru a ajuta organizații care sunt „aliniate în mod explicit la viziunea Comisiei privind o integrare europeană mai profundă”. John O’Brien, șeful departamentului de comunicare al MCC Bruxelles, a declarat că apariția unor surse alternative de finanțare este o evoluție firească.
Zuleeg a mai adăugat că reducerea finanțării CERV reflectă, de asemenea, controversa legată de finanțarea acordată organizațiilor de advocacy. Unele sectoare au fost vizate de măsuri și mai severe, cum ar fi eliminarea totală a subvențiilor pentru ONG-urile axate pe sănătate. Fabienne Keller, europarlamentar francez din grupul centrist Renew, a scris Comisiei pentru a solicita executivului UE să restabilească finanțarea CERV pentru 2026. Isabelle Durant, președinta Friends of Europe, a declarat că inițial a bănuit că în spatele reducerii finanțării se află „o decizie politică, legată de presiunea exercitată de extrema dreaptă”. Martin Vokalek, director executiv al biroului din București al grupului de reflecție ceh Europeum Institute for European Policy, a afirmat că Comisia este supusă unei examinări riguroase a finanțărilor de către diferite grupuri politice.
În 2025, Comisia Europeană a primit 203 de cereri de finanțare, dintre care 70 au fost selectate.
