Ceferiști acuzați de luare de mită au consultat ChatGPT despre dosar, arată Club Feroviar

Ceferiști acuzați de corupție, trimiși în fața justiției, apelează la inteligența artificială pentru sfaturi legale

Într-un caz scandalos ce implică angajați ai companiei naționale CFR Călători, acuzațiile de corupție, șpagă și, mai nou, consultarea unui asistent virtual pentru soluții legale, au atras atenția opiniei publice și autorităților. În lumina perchezițiilor și a probelor prezentate în procesul aflat în desfășurare, se scoate la iveală o situație în care tehnologia pare să devină un aliat neașteptat pentru cei anchetați.

Corupție în compania de stat: de la șpagă la consultarea AI

Cei 33 de angajați ai CFR Călători, acuzați că au introdus practici neetice pentru a vinde locurile din vagoanele de dormit și cușetă la negru, au fost chemați la sediu pentru audieri. Conform unor informații din anchetă, între aceștia s-a strecurat și utilizarea unor metode inedite pentru a obține sfaturi legale. În senzațional, destui dintre ei au consultat un asistent virtual numit ChatGPT pentru a afla cum să evite consecințele legale ale faptelor lor.

În cercetarea începută în martie 2024 și care a culminat cu percheziții în martie 2025 la sediul companiei din Bulevardul Dinicu Golescu, anchetatorii au strâns un volum impresionant de probe. În stenograma unei discuții din martie 2024, un angajat, identificat drept M.C., întreabă AI-ul despre modul în care putea să estimeze prejuiciul cauzat de activitatea sa. Răspunsurile date de ChatGPT arată o încercare de orientare, sfătuind să se pună accent pe argumente legale și justificări, semn că angajatul încerca să găsească o lumină verde pentru acțiunile sale.

Consultarea AI: o încercare de a găsi “drumul legal”

Discuțiile dintre angajați și ChatGPT relevă o strategie de răspuns în cazul în care aceștia ar fi fost observați sau chemați în instanță. Răspunsurile se concentrează pe explicații legale despre prejudicialitatea activităților lor și pe formularea unor puncte de vedere echilibrate, menite să minimizeze culpabilitatea sau să apară în fața anchetatorilor cu o poziție cât mai neutră.

Unul dintre aceștia a întrebat: „S-a formulat o plângere penală în mai 2024, în care 30 de colegi au fost sancționați deja de societate cu diferite reduceri pecuniare.” La rândul său, AI-ul a oferit un răspuns în tonul oficialităților: „Situația e deja mai complexă dacă s-a formulat o plângere penală și societatea a aplicat deja sancțiuni pecuniare colegilor, chiar în lipsa unui prejudiciu dovedit concret. În acest caz, e important să-ți formulezi un punct de vedere foarte bine argumentat și echilibrat.”

Consultarea AI face parte dintr-un peisaj tot mai complex în care tehnologia devine parte a metodologiei legale și a comunicării între suspecti și procurori, ridicând semne de întrebare asupra limitelor utilizării inteligenței artificiale în domeniul penal.

Practici ascunse în trenuri: de la blocarea locurilor până la comisioane ilicite

Potrivit anchetei, pentru a evita vânzarea oficială a biletelor de vagoane de dormit și cușetă, angajații CFR închideau locurile pentru pasageri, folosind CNP-urile elevilor cu drept de gratuitate. Astfel, aceștia puteau ulterior vinde biletele la negru, în aceste condiții suplimentare de venit pentru personal, în timp ce pentru clienți se percepeau sume oficiale, de 100 de lei pentru supliment. Restul banilor mergeau direct în buzunarele angajaților, în condițiile în care aceștia aveau și posibilitatea de a avansa în ierarhia profesională.

Practica permitea nu doar obținerea unor venituri ilegale, ci și influențarea carierei în funcție de volumul de profit generat din aceste vânzări neoficiale. Mecanismul devenea astfel o combinație între corupție, favoritism și manipulare a sistemului de rezervări, o problemă veche în transportul feroviar național.

Este evident că în spatele acestor practici se află nu doar o rețea de corupție, ci și un sistem complex în care tehnologia și resursele umane converg pentru a maximiza profitul ilegal. În timp ce ancheta continuă, rămâne de urmărit dacă astfel de practici sunt de natură să fie corectate, ori dacă afacerile neortodoxe de pe ruta CFR vor continua să umble pe marginea legii, poate chiar cu ajutorul unor „consilieri” digitali.

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu