Călin Georgescu, trimis în judecată pentru propagandă legionară
Tribunalul București a decis, în mod definitiv, să respingă contestația lui Călin Georgescu, menținând astfel decizia Judecătoriei Sectorului 1, care stabilise legalitatea rechizitoriului în cazul său. Georgescu, cunoscut ca fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, este acuzat de propagandă legionară și se pregătește să intre în faza judecății pe fond.
Decizia Tribunalului, pronunțată pe 6 februarie, a provocat o divergență între judecători, fapt ce a dus la reluarea judecării cauzei pe 9 februarie în complet de divergență. Cazul său a devenit o temă de discuție și polarizare, având în vedere natura acuzatiilor grave care îi sunt aduse. „Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul Georgescu și obligă la plata cheltuielilor judiciare”, se precizează în minuta deciziei.
Acuzări din trecut și amploarea dosarului
În rechizitoriul întocmit de autorități, Călin Georgescu este acuzat de promovarea publică a unei ideologii legionare, prin cinci acte materiale desfășurate între 2020 și 2025. Printre faptele incriminate se numără mobilizarea națiunii în scopuri extremiste, glorificarea trecutului istoric și promovarea cultului unor figuri controversate, inclusiv a mareșalului Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război.
Procurorii subliniază că, în perioada menționată, Georgescu a folosit diverse platforme pentru a răspândi idei xenofobe și ultranaționaliste. De exemplu, la un protest împotriva restricțiilor pandemice din piața Universității din București, Georgescu a efectuat salutul legionar, un gest cu greutate simbolică în contextul istoric românesc.
„Acțiunile sale nu pot fi considerate decât o insultă la adresa memoriei victimelor regimului dictatorial”, au declarat surse din cadrul procuraturii, subliniind natura gravă a acuzațiilor.
Reacția societății și opinia publică
Cazul lui Călin Georgescu a stârnit reacții variate în rândul societății civile și al fiecărei forme de opinie publică. De la organizații antifasciste care salută deciziile instanțelor, până la susținători care văd în el o victimă a unui sistem politic care dorește să reducă la tăcere voci disidente, avizul public este profund divizat.
În cadrul unei manifestări recente, Simone, un activist pentru drepturile omului, a declarat: „Este esențial să ne apărăm valorile democratice și să nu lăsăm discursurile extremiste să prindă rădăcini în societatea noastră”. Aceste sentimente sunt întărite de contextul istoric al României, unde o atenție deosebită este acordată retoricii tonificate de xenofobie și extremism.
Perspectiva legilor românești asupra propagandei extremiste
Legislația românească include prevederi clare care pedepsește propagarea ideologiilor extremiste. Articolul 3 din Legea 217/2015 interzice promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, ceea ce face ca acuzațiile îndreptate împotriva lui Georgescu să fie extrem de relevante și în conformitate cu cadrul legal actual.
„Sunt convins că instanța va analiza toate probele cu seriozitate și va lua decizia corectă”, a declarat avocatul apărării, subliniind complexitatea acestei cauze.
Momentul în care procesul va începe pe fond rămâne incert, dar impactul său asupra discursului public și percepției sociale cu privire la ideologii extremiste este deja palpabil. O întrebare rămâne: va reuși societatea românească să găsească un echilibru între libertatea de exprimare și protecția împotriva ideologiilor extremiste? Deși răspunsul nu este simplu, important este că discuția a fost deschisă, iar cazul Călin Georgescu nu va rămâne fără ecou.
