Bruxelles neagă acuzațiile SUA privind influențarea alegerilor din România

Comisia Europeană a respins vehement acuzațiile formulate de Statele Unite, care susțin că Executivul european ar fi intervenit în alegerile din România și ar fi exercitat presiuni asupra rețelelor sociale. Aceste afirmații au fost catalogate ca fiind „nefondate” și „absurde” de purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier.

Declarațiile vin pe fondul unui raport emis de Comisia Juridică din Camera Reprezentanților a SUA, în care se afirmă că Uniunea Europeană a desfășurat o campanie de cenzură a discursului american, în special pe rețelele sociale, timp de zece ani. Documentul, intitulat „dosarele europene ale cenzurii”, acuză Bruxellesul că a exercitat influență și presiune asupra platformelor online pentru a controla narațiunile în mediul virtual.

Reacția autorităților europene

„Aceste acuzații sunt complet nefondate și nu au nicio bază în realitate”, a afirmat Regnier, subliniind că libertatea de exprimare este un principiu fundamental în Europa. Purtătorul de cuvânt a mai adăugat că Uniunea Europeană se concentrează pe reglementările menite să asigure un mediu online sigur și echitabil, dar nu pe cenzurarea opiniilor critice.

În cadrul raportului, se menționează că Bruxellesul este acuzat de intervenții repetate în alegerile statelor membre, inclusiv printr-o campanie de supraveghere a informațiilor. „Este esențial ca dezbaterile publice să rămână libere și neîngrădite”, a afirmat Regnier, evidențiind astfel angajamentul Comisiei pentru protejarea libertății de exprimare.

Critici și controverse în jurul regulilor europene

În acest context, acuzațiile din partea Statelor Unite se concentrează asupra arsenalului juridic cu care Uniunea Europeană reglementează activitatea marilor platforme de socializare. Aceste reglementări sunt adesea criticate de administrația americană, susținând că afectează libertatea de exprimare.

Congresul SUA, mai exact, a acuzat Uniunea Europeană că a aplicat presiuni asupra platformelor pentru a elimina publicațiile care criticau vaccinurile COVID-19. Este important de menționat că, în această dispută, măsurile de reglementare europene sunt considerate cele mai riguroase la nivel mondial.

Influența externă în peisajul de știri

Un alt aspect relevant este intervenția unor figuri publice, cum ar fi miliardarul american Elon Musk, care, prin platforma sa X, a fost acuzat de susținerea extremelor și promovarea unor narațiuni controversate în Europa. Aceasta ar putea influența, pe termen lung, percepția utilizatorilor și a alegătorilor din diverse state membre, inclusiv România.

Recenta dispută scoate în evidență o nouă dimensiune a relațiilor transatlantice, unde acuzația de ingerință devine o monedă internațională de schimb între națiunile puternice. Rămâne de văzut cum va evolua acest scandal și ce impact va avea asupra imaginii Comisiei Europene în fața opinionii publice și asupra alegerilor viitoare din România și nu numai.

Analizând contextul actual, este evident că mult mai mult decât o simplă acuzație se află în joc: legitimatea reglementărilor europene și percepția asupra libertății de exprimare în mediul digital. Această situație ar putea remodela viitorul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, având în vedere diferențele semnificative de abordare în ceea ce privește reglementarea informațiilor.