Acuzații de ingerință politică în قضerea pensiilor magistraților
Premierul Ilie Bolojan a reușit să stârnească un val de controverse după ce a transmis Curții Constituționale (CCR) o scrisoare prin care anunța riscurile asociate cu neîndeplinirea unui jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitor la pensiile speciale ale magistraților. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a apărat acțiunile premierului, clarificând că nu au fost exercitate presiuni asupra CCR.
Reacțiile oficialilor guvernamentali
„Premierul nu a făcut niciun fel de presiuni asupra CCR, nu a formulat avertismente, cu atât mai puțin nu a cerut un anumit verdict”, a declarat Dogioiu. Aceasta a insistat că Bolojan a dorit doar să informeze Curtea despre poziția Comisiei Europene, care a afirmat că reforma pensiilor speciale nu a fost îndeplinită. Dogioiu a subliniat că interpretările lui Lia Savonea, președinta CCR, sunt departe de a fi acceptate, având în vedere că „ele contravin interpretării oficiale a Comisiei Europene”.
Cercetările de fond, subliniate în scrisoarea premierului, sugerează că amânarea deciziilor CCR asupra pensiilor magistraților ar putea costa România 230 de milioane de euro din fondurile PNRR. Un aspect îngrijorător pentru Guvern, mai ales în contextul explicitării utilizării acestor fonduri pentru reformele necesare.
Accentuarea tensiunilor între Guvern și CCR
Acest schimb de replici vine pe fondul unei amânări de patru luni a deciziei CCR cu privire la pensiile speciale, o situație fără precedent. Crucial de menționat este că în prima fază, CCR a respins legea pe motiv că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ceea ce a pus în lumină ingrijorările legate de separarea puterilor în stat.
„O ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat” – a reacționat Lia Savonea la scrisoarea lui Bolojan, evidențiind tensiunile dintre cele două instituții. Sursele apropiate de CCR afirmă că amânările ar putea fi interpretate ca o reacție la presiunea politică, dar și ca un test al independenței instituției.
Proiectul de lege și perspectivele viitoare
Proiectul de lege propus de Bolojan prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților de la 48 la 65 de ani și reducerea pensiei la 70% din salariul net. Aceste măsuri au provocat o controversă considerabilă, iar Savonea a atacat proiectul la CCR. Un aspect deosebit de interesant este că CCR are programată o ședință pe 11 februarie, când ar putea reexamina legislația și eventual să ia o decizie.
În combinație cu presiunea exercitată de Uniunea Europeană, acest caz devine un punct crucial nu doar pentru justiția din România, ci și pentru reputația țării în context european. Comentariile și acțiunile din aceste zile vor fi analizate atent de către Bruxelles, iar implicările financiare au puterea de a influența agenda politică a Guvernului.
Situația rămâne tensionată, iar evoluțiile în acest caz vor trebui urmărite cu atenție, având în vedere că miza nu este mai puțin decât viitorul reformelor care ar putea ajuta România să valorifice fondurile europene destinate redresării economice.
