Premierul Ilie Bolojan promite un capitol special pentru București în bugetul național de 2026, având în vedere situația dificilă a Capitalei
În contextul în care Bucureștiul se confruntă de ani de zile cu probleme financiare acute, premierul Ilie Bolojan a făcut recent o declarație clară despre angajamentul guvernului de a remedia această situație. Într-un interviu acordat, șeful Executivului a subliniat că a prevăzut în bugetul național pentru anul 2026 un capitol special dedicat capitalei, menit să atragă fonduri suplimentare pentru a acoperi deficitul cronic din sistemul de gestionare a orașului.
Această abordare vine în urma unor analize amănunțite asupra stării de fapt a municipiului, unde primăria generală și primăriile de sector se luptă cu lipsa fondurilor pentru a-și îndeplini obligațiile elementare, precum termoficarea și transportul public. Injetarea de fonduri speciale în bugetul național ar putea fi un prim pas către echilibrare, dar autoritățile recunosc că soluțiile trebuie să fie sustenabile și adaptate realităților Bucureștiului.
Un plan pentru o reformă administrativă profundă și implicarea programului referendumului din 2024
Prim-ministrul a anunțat că unul dintre obiectivele principale ale guvernului este punerea în practică a rezultatelor referendumului inițiat de Nicușor Dan în 2024, dacă acestea vor fi considerate viabile și în concordanță cu planurile administrative ale statului. În respectiva consultare populară, bucureștenii au votat pentru atribuții mai largi ale Primăriei Generale în gestionarea fondurilor și a deciziilor administrative, însă implementarea efectivă a acestor voințe populare a întâmpinat obstacole legislative și politice.
„Voi încerca să mă documentez cât mai bine cu privire la aceste probleme şi sper să găsim o formulă în care, pe de o parte, să punem în practică referendumul pe care l-au votat bucureştenii, sau să găsim o formulă tranzitorie în care, nu ştiu, anul acesta, anul viitor, să ne ducem pe aceste formule tranzitorii şi de la anumit an 2027, 2028, 2029 să se aplice referendumul pentru Bucureşti”, a explicat premierul, invitând la deschidere pentru soluții pragmatice.
Această intenție a guvernului nu este însă lipsită de controverse. În timp ce autoritățile centrale vorbesc despre un compromis de tranziție, unele voci susțin că timpul pierdut în implementarea modificărilor contabilizează deja prețul dificil al subfinanțării cronicizate a capitalei.
Negocieri azvârlite în aer și perspective pentru un model nou de administrare a capitalei
Un alt aspect discutat recent este eșecul negocierilor în cadrul coaliției de guvernare, în preajma alegerilor locale. Premierul a declarat că a încercat, înainte de scrutin, să reglementeze toate aspectele legate de București, pentru a evita blocajele legale sau politice în gestionarea situației din capitală.
„Sper să ne păstrăm această abordare, chiar și în contextul actual, pentru că aici nu mai e vorba de probleme politice, ci de problemele unui număr important de cetățeni ai țării noastre și capitala țării noastre este motorul dezvoltării noastre”, a afirmat Bolojan.
În acest context, se vorbește și despre rolul Parlamentului, unde proiectele de lege privind clarificarea atribuțiilor administrativ-teritoriale ale Bucureștiului trebuie să fie transpuse în legislație. Gheorghe, consilier onorific al prim-ministrului și fost candidat la primaria capitalei, a declarat că premierul este convins de necesitatea acestui proces, dar că e nevoie de susținerea legislativului pentru a avansa.
În timp ce aceste discuții sunt în plină desfășurare, Perspectivele pentru dezvoltarea Bucureștiului rămân marcate de nevoia unor reforme profunde și de o asumare politică clară din partea tuturor actorilor implicați. Guvernul pare angajat să ofere în sfârșit soluții pe termen lung, însă timpul și voința politică sunt factorii decisivi pentru a transforma promisiunile în realitate pentru bucureșteni.
