Romania se pregătește pentru viitorul fondurilor europene din 2026, dar cu provocări majore în contextul anului precedent
După un 2025 marcat de întârzieri administrative și blocaje cauzate de lipsa personalului specializat, autoritățile române încearcă să redreseze situația și să-și maximizeze potențialul de absorbție a fondurilor europene în anul următor. Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov a publicat deja calendarul estimativ pentru lansarea apelurilor de proiecte din 2026, pregătindu-se să gestioneze peste 539 de milioane de euro destinați diverselor domenii strategice în cea mai dezvoltată zonă a țării.
Pe fondul contextului complicat din 2025, când doar 88 de contracte de finanțare au fost semnate din peste o mie de cereri depuse, autoritățile își propun să extindă și să diversifice toate liniile de finanțare. În același timp, însă, rămâne întrebarea dacă administrațiile locale și mediul de afaceri vor reuși să țină pasul cu aceste oportunități, având în vedere dificultățile din trecut.
Priorități strategice și proiecte majore pentru 2026
Cap de listă în atenție se află Parcul Științific și Tehnologic „Măgurele Science Park”, pentru care se alocă 65 de milioane de euro. Acest proiect rămâne esențial pentru valorificarea potențialului laserului de ultima generație de la Măgurele, dar a fost, încă din anii anteriori, un exemplu al birocratiei și întârzierilor administrative. Aceasta va fi finanțată printr-un apel necompetitiv, destinat exclusiv Consiliului Județean Ilfov, cu depunere previzionată pentru vara lui 2026 și ghidul de finanțare anunțat pentru luna mai.
În domeniul apărării, o sumă impresionantă de 55 de milioane de euro va fi utilizată pentru modernizarea infrastructurii de apărare și protecția infrastructurilor critice. Această linie de finanțare se adresează în special primăriilor din sectorul Ilfov și din București, fiind planificată pentru finalul anului, în luna decembrie. Creșterea nivelului de securitate, în contextul actual, devine o prioritate pentru autorități, fiind o reacție la sporirea riscurilor de trafic de arms and security breaches.
Digitalizare, transport și siguranță: investiții și obstacole
În sfera digitalizării administrației și a soluțiilor Smart City, primăriile vor beneficia de 55 de milioane de euro, bani care pot fi direcționați pentru reducerea birocratiei și implementarea unor servicii publice moderne, electronice. Apelul va fi competitiv, cu ghidul de finanțare publicat în aprilie, iar primăriile trebuie să fie pregătite să facă față concurenței patronate de proiecte de digitalizare din alte regiuni.
Pentru transportul public, fondurile se împart între modernizarea sistemelor de transport urban, cu o alocare de peste 16 milioane de euro, și infrastructura pentru mobilitate nemotorizată, sub forma pistelor de biciclete și trasee pietonale, în valoare de aproape 10 milioane de euro. Acest segment devine tot mai esențial în planurile de dezvoltare ale Capitalei și ale județului Ilfov, în contextul creșterii preocupărilor legate de sustenabilitate și calitatea vieții.
Siguranța rutieră primește o finanțare majoră, cu peste 31 de milioane de euro, menită să reducă mortalitatea în zonele cu trafic intens din București și Ilfov. În paralel, 37,5 milioane de euro vor merge spre proiectele de creștere a accesibilității, inclusiv prin promovarea multimodalității în trafic.
Sectorul privat și regenerarea urbană în centrul atenției
Pe fondul eforturilor de revitalizare economică, sectorul IMM-urilor va avea la dispoziție aproximativ 146 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor strategice și inovare de produs. Cea mai consistentă linie, de 60 de milioane de euro, permite participarea nu numai a firmelor mici, ci și a marilor întreprinderi și a centrulor de cercetare. În același timp, fondurile pentru modernizarea locuințelor sociale și reabilitarea patrimoniului cultural—peste 70 de milioane de euro—sunt menite să redea farmecul unor zone urbane și să contribuie la echilibrarea socială.
Însă, toate aceste planuri întâmpină provocări majore. Rezultatele slabelor performanțe din 2025, caracterizate de un proces birocratic greoi, de lipsă de personal calificat și de avalanșa de cereri neperformante sau respinse se repetă inevitabil și în 2026. Problema rămâne legată de sincronicitatea între apeluri, resurse și capacitatea administrativă a primăriilor, care, în majoritatea cazurilor, nu dețin suficiente resurse umane sau tehnice pentru a elabora și sustine proiecte competitive.
Deși sumele disponibile sunt generoase, realitatea de pe teren indică faptul că România trebuie să-și consolideze sistemul administrativ dacă vrea să fructifice pe deplin toate aceste oportunități europene. Încurajarea orașelor și județelor să-și dezvolte capacitatea de absorție devine o prioritate, iar perspectivele pentru 2026 rămân, într-un fel sau altul, condiționate de evoluția acestor obstacole administrative.
