Consiliul General al Capitalei a respins joi propunerea primarului general Ciprian Ciucu de majorare a tarifelor pentru transportul public operat de STB, marcând prima înfrângere politică semnificativă pentru edilul care, până acum, și-a menținut poziția în fața pozițiilor adversarilor, dar care se confruntă acum cu o presiune tot mai mare în gestionarea crizei financiare a societății de transport.
Propunerea de creștere a prețurilor cu 66% a fost respinsă de către majoritatea consilierilor, doar 23 votând pentru, în timp ce 5 s-au opus și 22 s-au abținut. În ciuda sprijinului unui segment din cadrul legislativului, hotărârea a fost clară: majorarea tarifelor nu va fi aplicată în această etapă, iar decizia marchează un pas important în opoziția față de planurile edilului.
De ce a fost respinsă majorarea tarifelor?
Primarul Ciprian Ciucu a explicat contextul într-un discurs în plen, subliniind că această măsură fusese necesară pentru a evita insolvența companiei care asigură transportul în București. „Mărirea era necesară ca un mic aport, o mică gură de oxigen, ca STB să nu intre în insolvență,” a spus el, adăugând că, dacă situația nu s-ar fi schimbat, compania riscă să rămână fără fonduri suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile de funcționare și datoriile către stat.
Situatia critică a Societății de Transport București (STB) a devenit un subiect tot mai discutat în ultima perioadă, după ce primarul a semnalat de mai multe ori că problemele sunt din ce în ce mai grave. Datoriile companiei depășesc 1,6 miliarde de lei, iar costurile operaționale au crescut semnificativ, fără ca tarifele să se ajusteze corespunzător, ceea ce pune o presiune tot mai mare pe bugetul primăriei. El a atras atenția asupra faptului că doar 17% din costurile serviciului sunt suportate din tarife, restul fiind acoperit prin subvenții, majoritatea provenind din bugetul Primăriei Capitalei.
Context economic și politic: creșterea tarifelor și restructurarea STB
Inițiativa primarului general a venit în condițiile în care costurile de funcționare ale companiei au crescut ca urmare a creșterii prețurilor la energie și combustibili, dar și a inflației galopante, care au afectat toate cheltuielile operatorilor de transport public. În plus, lipsa unei actualizări corespunzătoare a tarifelor a dus la un dezechilibru financiar tot mai accentuat, ceea ce justifică, cel puțin în discursul oficial, argumentul că majorarea prețurilor este o necesitate cât se poate de stringenta.
Cu toate acestea, majoritatea consilierilor s-au arătat reticenți față de această măsură, în special din cauza structurii rigide și a costurilor administrative ale STB. Un reprezentant al opoziției, Ovidiu Zară, membru al AUR, a criticat faptul că societatea de transport are un număr exagerat de directori și personal administrativ – 193 de directori și 2.500 de angajați în cadrul administrativ, un număr considerat disproporționat față de dimensiunea și nevoile reale ale companiei.
Concret, tariful pentru titlul de călătorie metropolitană de 90 de minute ar fi trebuit să crească de la 3 la 5 lei, în timp ce abonamentul pentru 24 de ore, propus inițial pentru creștere de la 8 la 14 lei, avea o majorare de 75%. Aceste majorări, dacă ar fi fost aprobate, ar fi reprezentat a doua ajustare semnificativă în ultimii ani, după ce, în 2021, tarifelor pentru bilete i s-a aplicat prima creștere de la 1,3 la 3 lei.
Implicarea politică și perspectivele viitoare
Decizia de joi a Consiliului nu înseamnă însă sfârșitul discuției. Primarul Ciprian Ciucu a anunțat că cel puțin până acum a fost de acord cu creșterea tarifelor, dar așteaptă propuneri concrete, mai ales în contexte de restructurare și eficientizare a companiei. El a afirmat că pentru a putea salva societatea de transport, este nevoie de o analiză amănunțită, inclusiv un audit pentru a verifica modul în care sunt gestionate resursele și cheltuielile.
Trecutul recent arată însă că situația STB devine tot mai critică. Onotate de primele luni ale anului 2026, problemele financiare ale companiei sunt evidente, cu datorii record, lipsa lichidităților pentru plățile către furnizori și incapacitatea de a menține standardele necesare pentru funcționarea zilnică. Informările interne aduc în prim-plan o criză de amploare, susținând că fără măsuri radicale, compania riscă aproape de colaps.
Deși măsurile de creștere a tarifelor par momentan respinse, discuțiile vor continua, iar perspectivele unei restructurări eficiente rămân a fi un subiect de actualitate pentru autorități. În acest context complicat, speranța pandemiei și a crizei economice se împletește cu necesitatea urgentă de reformare a sistemului de transport, pentru a evita un dezastru care ar putea afecta milioane de cetățeni și ar putea avea repercusiuni politice majore.
