Anul 2025 a fost marcat de tensiuni și controverse majore în sistemul educațional din România, reflectând un climat de austeritate și schimbări insuficient asumate. La începutul anului, a fost anunțată o serie de reforme inconsistente, promițând îmbunătățiri în învățământ, însă acestea au fost rapid acoperite de măsuri de reducere a cheltuielilor, care au zguduit încrederea elevilor și studenților în sistem. În timp ce promisiunile guvernanților despre o educație mai performantă păreau impresionante, realitatea de pe teren a fost departe de a fi una pozitivă.
Dezastrul burselor și protestele din stradă
Unul dintre cele mai aprinse episoade din 2025 a fost reducerea drastică a fondurilor pentru bursele elevilor și studenților. La începutul anului școlar 2025-2026, guvernul a adoptat măsuri bruște, eliminând burselor tehnologice și celor pentru elevii olimpici, rămânând doar cu bursele sociale și de merit. Împotriva acestei decizii s-au ridicat rapid organizații precum Alianța Națională a Organizațiilor Studențești, Consiliul Național al Elevilor și alte grupări de tineri, care au protestat constant în fața guvernului, făcând totodată apel la sprijin și conștientizare pentru drepturile lor. Mesajele lor precum „Nu din burse faceți averi!” sau „Nu suntem cheltuieli, suntem investiții” au devenit emblematică pentru această perioadă.
Reacția elevilor olimpici a fost de asemenea un semnal de alarmă. La începutul anului, mulți dintre aceștia au rămas fără sprijinul financiar de 700 de lei pe lună, ceea ce a stârnit indignare și a alimentat proteste spontane chiar în primele zile ale anului școlar. Profesorii, dar și părinții, s-au alăturat acestor acțiuni de protest, pentru a cere respectarea drepturilor elevilor și promovarea investițiilor în educație, în condițiile în care bugetul destinat acestui sector a fost drastic redus.
Schimbările controversate în curricula școlară și în planurile de învățământ
Pe lângă problemele financiare, sistemul educațional din România s-a confruntat cu o serie de controverse legate de revizuirea programelor școlare. Guvernul a promovat planuri de învățământ noi pentru licee, care, deși vizau actualizarea conținuturilor, au stârnit nemulțumiri importante. În special, modificările aduse la materia de limba română au declanșat reacții vehemente, mulți critici acuzând că noul curriculum perpetuează stereotipuri și prejudecăți, incluzând și referiri controversate la figuri din istorie precum Nechifor Crainic, fost propagandist legionar.
Un alt aspect discutat a fost introducerea noilor planuri de învățământ în contextul unui proces de actualizare tardivă. Elevii și pedagogii au aflat că mulți dintre manuale sunt învechite cu peste 15 ani, ceea ce limitează activitatea didactică și împiedică adaptarea la realitățile din societate. În același timp, programa de bacalaureat a fost afișată ca fiind în continuare vulnerabilă, cu componente care au fost criticate pentru tentativa de promovare a unor ideologii sau figuri istorice contestate, precum Nechifor Crainic.
Proiecte controversate și investiții dubioase cu fonduri publice
Un exemplu emblematic al conflictelor din acest an a fost cazul noului șantier al unei școli construite de primarul Robert Negoiță, în Sectorul 3 al Capitalei. Constructorul a fost controlat de fratele edilului, iar școala a fost ridicată pe un teren privat, situat la doar câteva minute de complexul rezidențial al familiei Negoiță. Chiar dacă edificiul a fost inaugurate ca „singura școală construită de la zero după Revoluție”, investigațiile au arătat că ea funcționează fără autorizare și că primăria va plăti lunar o chirie de 18.000 de euro pentru această clădire, deși construcția a fost realizată din bani publici.
Controversele privind gestionarea fondurilor publice din sistemul educațional nu s-au oprit aici. În Sectorul 4, primarul Daniel Băluță a inaugurat un bazin de înot semiolimpic, care a fost prezentat drept un proiect gratuit pentru elevi, însă, în realitate, accesul liber a fost limitat, iar tarifele pentru utilizarea bazinului au fost menținute pentru alte categorii de utilizatori. Suprizele nu s-au oprit, iar reportajele au dezvăluit că, în timp ce promitea gratuitate, în fapt, bazinul a fost gestionat ca o afacere, cu tarife mari și limite clare pentru accesul elevilor.
Un Parlament al educației în derivă
De asemenea, anul 2025 a fost anul în care ministrul educației a fost nevoit să plece din funcție. Daniel David și-a exprimat, printr-un mesaj public, mulțumirea pentru experiență, dar a lăsat să se înțeleagă că sistemul are nevoie de reforme solide și de o viziune clară. Criticile sale au vizat și programa de limba română pentru liceu, pe care o consideră problematică, mai ales pentru reluarea unor teme vechi precum prezența cronică a figurilor din trecutul controversat al României.
Pe final de an, educația românească rămâne în impas, încercând să se adapteze unui context de austeritate din ce în ce mai acut, dar și de controverse legate de gestionarea resurselor și de reforma curriculei. Perspectivele pentru 2026 sunt incert și vor depinde în mare măsură de acțiunile noilor autorități și de implicarea comunității educaționale în processul de reformare și reconstrucție a sistemului.
