Descoperirea Alexandriei de pe Tigru: O istorie îngropată revine la viață
Arheologii care lucrează în sudul Irakului au identificat recent ruinele unei metropole antice, cunoscută sub numele de Alexandria pe Tigru, un oraș-port de mare amploare fondat în secolul IV î.Hr. în timpul campaniilor lui Alexandru Macedon. Acest sit istoric, situat în apropierea muntelui Jebel Khayyaber, pe granița modernă cu Iranul, dezvăluie un centru urban planificat care a conectat traficul rîurilor din Mesopotamia cu rutele maritime prin Golful Persic și rețelele comerciale către India și Asia Centrală.
O istorie în dimensiuni monumentale
Descoperirea a fost determinată de cercetările desfășurate din 2014, când echipele de specialiști au revenit la ruinele aflate sub influența conflictelor din zonele limitrofe. O echipă formată din experimentați arheologi și oficiali locali a observat un zid de apărare ce se întinde pe mai mult de un kilometru, având secțiuni înalte de până la opt metri, indicând că orașul era de o importanță considerabilă în antichitate.
„Ceea ce părea o ridicătură modestă pe o câmpie lâncezită s-a dovedit a fi o parte esențială dintr-o metropolă”, a declarat Stuart Campbell, coordonatorul proiectului Charax Spasinou.
Analizând direcțiile de orientare ale străzilor, cercetătorii au descoperit un sistem urban complex, cu străzi late și blocuri de locuințe impresionante, care depășesc dimensiunile celor întâlnite în alte orașe de același fapt.
Ecouri ale unei civilizații comerciale
Ruinele dezvăluie și un port important, ideal pentru schimburile comerciale care au avut loc între 300 î.Hr. și 300 d.Hr., când comerțul pe distanțe lungi s-a extins semnificativ. Produse precum mirodenii, textile și metale erau transportate către marile orașe din Mesopotamia, precum Seleucia și Ctesiphon, care au servit ca capitale imperiale și piețe de consum.
„Alexandria pe Tigru era un punct nodal pentru comerțul internațional din epocă”, a precizat John Hansman, un cercetător britanic care a fost printre primii ce au cartografiat acest sit. Străzile orașului reflectă nu doar o societate avansată, ci și o interacțiune dinamică între diferite culturi.
Provocări și perspective în cercetare
Cercetările subacvatice și pe teren au fost stagnate timp de decenii din cauza conflictelor militare, însă recent, având sprijinul comunității internaționale, s-au realizat progrese semnificative. Folosind drone și tehnologii geofizice, echipele au reușit să obțină imagini detaliate ale terenului și să cartografieze structuri îngropate, permițându-le să contureze planul orașului cu mai multă precizie.
Conchiderile preliminare sugerează că orașul a început să decadă în secolul III d.Hr., când cursurile râurilor au început să se schimbe, îngreunând accesul la port. Acest factor, coroborat cu subțierea rețelelor comerciale, a dus la migrarea unei părți semnificative din populație și, în final, la dispariția activității urbane.
Desigur, progresele în cercetare pot aduce la lumină și aspecte mai nuanțate ale vieții cotidiene din Alexandria, unde reconstrucția mediului de atunci va fi crucială pentru a înțelege declinul acestei societăți prospere.
„Studii suplimentare ne vor ajuta să stabilim nu doar un plan urban, ci și să corelăm creșterea orașului cu comerțul și schimbările de mediu”, a încheiat Campbell, subliniind importanța acestor descoperiri pentru istoria Mesopotamiei.
Pe măsură ce lucrările de excavație vor continua, cercetătorii speră că Alexandria pe Tigru va revela și alte mistere ale unor epoci aproape complet uitate, aducând la viață povești dintr-o istorie fascinantă care a influențat rutele comerciale și culturalizarea regiunii.