Calitatea aerului din București și Ilfov rămâne un nivel extrem de îngrijorător și în 2025, aproape de limitele admise, după cel mai recent raport al Gărzii Naționale de Mediu. Monitorizarea oficială confirmă ceea ce pacienții și locuitorii acestor zone resimt zilnic: depășiri frecvente ale valorilor recomandate pentru particulele PM 2.5 și PM 10, poluanți extrem de nocivi pentru sănătate. Concentrațiile acestor particule sunt influențate de un cumul de factori, printre cei mai importanți fiind traficul intens, activitățile industriale și șantierele de construcții, care deseori ignoră normele de protecție a mediului.
### Sursele principale de poluare: șantierele și stațiile de betoane
Date recente arată că zonele periferice ale Ilfovului, precum și localitățile limitrofe Bucureștiului, sunt cele mai afectate de poluarea ce provine din activitățile de construcție. Praful provenit de pe șantiere și din stațiile de betoane devine o sursă majoră de contaminare, mai ales în sezonul rece, când condițiile atmosferice favorizează menținerea particulelor la nivelul solului. Autoritățile par să fie depășite în efortul de a controla aceste surse.
Raportul indică în mod clar că operatorii economici din aceste zone nu respectă în mod sistematic normele de mediu, iar vântul transportă particulele fine direct în zonele locuite. De exemplu, roțile vehiculelor care ies de pe șantiere nu sunt întotdeauna spalate, iar noroiul ajuns pe carosabil se usucă, fiind măcinat și ridicat de traficul zilnic în aer, sub formă de praf fin. De asemenea, depozitarea necontrolată a materialelor de construcții și drumurile neasfaltate contribuie la creșterea nivelului de poluare, mai ales în timpul sezonului rece, când condițiile climatice intensifică efectele nocive asupra sănătății populației.
### Eforturi și sancțiuni: o luptă dificilă cu industria construcțiilor și poluarea
În 2025, Garda Națională de Mediu a efectuat peste 230 de controale în București și Ilfov, cu scopul de a sancționa practicile neconforme. Dintre acestea, 34 au vizat instalații industriale cu impact major, iar șase s-au concentrat pe stațiile de betoane. În urma controlului, autoritățile au aplicat 128 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 2,36 milioane de lei, adică echivalentul a peste 500.000 de euro. În condițiile în care aceste sume sunt relativ modice pentru sectorul construcțiilor, multe dintre practici continuă nestingherite după plecarea echipelor de control.
Irespectiveja, cheltuielile generate de aceste sancțiuni sunt minore în comparație cu impactul real asupra mediului și sănătății. Cu această sumă, de exemplu, ar putea fi achiziționate două apartamente într-un nou complex rezidențial de lux din Capitală. Astfel, eforturile de sancționare și control par să fie insuficiente pentru a stopa fenomenul, mai ales având în vedere persistenta lipse de responsabilitate din partea unor operatori și constructori.
### Combaterea arderilor ilegale și poluarea necontrolată a deșeurilor
Un fenomen de amploare în 2025 îl reprezintă arderile ilegale de deșeuri în județele din jurul Bucureștiului. În această zonă, Garda de Mediu, sprijinită de tehnologii noi achiziționate prin PNRR, a desfășurat ample acțiuni de verificare. Dronele, echipamentele video portabile și echipele de intervenție au fost mobilizate pentru a semnala și captura cei care ard cabluri și resturi auto, o practică extrem de nocivă pentru aerul din Capitală.
Într-o acțiune de amploare în localitățile Sintești și Bolintin, peste 120 de funcționari ai instituțiilor au confiscat 200 de tone de deșeuri și au aplicat amenzi în valoare de peste 700.000 de lei. Deși autoritățile consideră aceste rezultate ca fiind un succes, ei recunosc în același timp că aceste acțiuni abat în mod temporar fenomenul, în condițiile în care economia paralelă de procesare a deșeurilor continuă să otrăvească aerul și să constituie o sursă majoră de poluare.
### Problematici ascunse ale apelor: deversări ilegale și lipsa transparenței
Chiar dacă raportul anual al Gărzii de Mediu indică o verificare a aproape o mie de unități administrative și 17 operatori de vidanjare, problema deversărilor ilegale de ape uzate rămâne nerezolvată în multe zone. În cazul Otopeni, de exemplu, autoritățile nu au fost capabile să furnizeze informații clare despre dezastrul ecologic provocat de deversările necontrolate, care au fost frecventat de ani întregi și au facut subiectul mai multor investigații.
Primarul localității se află în fața unor acuzații grave pentru deturnarea fondurilor destinate sistemului de canalizare și stației de epurare, fapt semnalat de anchetele DNA. Lipsa transparenței și controlului asupra acestor deversații ilegale, precum și neglijența în gestionarea resurselor de apă, pun probabil în pericol sănătatea viitoarelor generații, mai ales că impactul asupra apelor subterane și de suprafață continuă să fie unul insidios.
Pe măsură ce problemele legate de calitatea aerului și apei persistă, rămâne de văzut dacă măsurile recente vor deveni suficient de ferme și eficiente pentru a opri declinul mediului în Capitală și în zonele adiacente. În timp ce tehnologia și sancțiunile se intensifică, lupta pentru un mediu curat trebuie să devină o prioritate națională, dacă dorim ca această rundă a agravării poluării să nu transforme orașul într-un teren de riscuri tot mai mari pentru sănătate și bunăstare.
