Controverse în dosarul retrocedărilor din Parcul IOR: solicitarea avocaților de înlăturare a judecătorului și urmările sale
Lupta pentru controlul asupra celor 12 hectare din Parcul IOR devine tot mai conflictuală, odată cu noile mișcări din sala de judecată. În ultimul său termen, avocații lui Petre Băjenaru, moștenitorul controversatei retrocedări din 2005, au cerut în mod oficial înlăturarea judecătorului Constantin-Claudiu Ulariu din peisajul procesului aflat pe rol la Tribunalul București. Decizia în acest caz va fi așteptată vineri, 6 februarie, după ce instanța a amânat pronunțarea la termenul anterior, alimentând speculațiile cu privire la posibilele implicații.
Cererea de recuzare: o încercare de a influența cursul judecătoresc
Potrivit legislației, această solicitare de înlăturare a judecătorului trebuie soluționată de un alt complet de judecată în cadrul Camerei de Consiliu. În mod tradițional, părțile nu sunt prezente în timpul deliberării, însă instanța poate decide să asculte, dacă consideră necesar, atât judecătorul vizat de cerere, cât și avocații sau părțile implicate. În cazul în care recuzarea este considerată întemeiată, judecătorul va fi înlocuit, iar procesul va fi reluat cu un complet diferit.
Această cerere a fost formulată în contextul în care dosarul vizează anularea deciziilor de retrocedare emise în 2005 de fostul primar general al Capitalei, Adriean Videanu. În octombrie 2022, cazul a fost repus pe rol după ce Petre Băjenaru, implicat în afaceri imobiliare, a fost adăugat în calitate de moștenitor al Mariei Cocoru. La scurt timp, apărarea lui Băjenaru a contestat reluarea procesului, acuzând instanța de lipsă de proceduralitate și de lipsă de imparțialitate. În urmă cu câteva zile, avocații lui Băjenaru au solicitat direct înlăturarea judecătorului, acuzându-l de antepronunțare, ceea ce a dus la amânarea deciziei.
Contextul dosarului și implicațiile pentru retrocedări
Dosarul a devenit unul dintre cele mai urmărite dinpeisajul juridic al Bucureștiului, având în centru o dispută care durează de aproape două decenii. La bază se află o serie de decizii controversate de retrocedare a unor terenuri din Parcul IOR, la momentul respectiv eliberate de administrația Videanu, care susținea că terenurile au fost retrocedate în conformitate cu legea. Contrariile de azi vizează dacă aceste retrocedări au fost efectuate corect, legal, sau dacă, din contră, au fost făcute cu încălcarea procedurilor și cu implicarea unor factori politici sau de afaceri.
Petre Băjenaru, cel care încearcă să-și valideze dreptul asupra terenurilor, este parte a unei familii cu conexiuni politice și de afaceri, fiind implicat în mai multe societăți private active în domeniul imobiliar. În investigațiile recente, inclusiv într-un raport de presă realizat de jurnaliștii Snoop.ro, s-a sugerat că familia Băjenaru ar fi avut un rol în distrugerea urbanistică din zona retrocedată, alimentând speculațiile că dosarul nu se limitează doar la chestiuni juridice, ci implică și controverse de ordin politici și economice.
Ce urmează și posibilele evoluții ale cazului
Decizia de vineri a Tribunalului București va fi decisivă pentru cursul procesului. În cazul în care judecătorul Ulariu va fi înlocuit, procedura va trebui reluată, în condițiile în care conflictul intern face ca șansele de o soluție rapidă să fie reduse. În același timp, contextul general al dosarului continuă să fie încărcat de tensiune, cu acuzații de lipsă de imparțialitate și posibile interese ascunse în spatele fiecărei mișcări judiciare.
Pe termen mediu, nu se pot exclude noi contencioase sau solicitări de recuzare, fapt ce riscă să prelungească și mai mult această dispută cu implicații directe asupra modului în care autoritățile și justiția tratează tematica retrocedărilor în București. În timp ce sentința finală se apropie, numeroase întrebări rămân deschise, iar accesul la adevăr și transparență în acest caz devine tot mai dificil de urmărit, odată cu influențele ce par să planeze asupra unei probleme extrem de sensibile pentru comunitate și pentru administrație.
