În capitală, grupurile civice se luptă pentru spațiile verzi și o mai bună calitate a vieții. O investigație a Buletin de București arată cum se formează aceste grupuri, ce realizează și de ce unele cartiere par mai receptive la activismul civic. Articolul analizează ce anume încurajează sau reține implicarea cetățenilor în viața comunității.
În ultimii ani, Bucureștiul a fost martorul unei înmulțiri a grupurilor civice. Acestea se concentrează pe probleme concrete: salvarea spațiilor verzi, infrastructură deficitară, salubritate precară. Inițiativele apar adesea ca răspuns la o criză și funcționează, în principal, pe baza voluntariatului. Dar prezența lor nu este uniformă în oraș, iar articolul caută să explice de ce.
Cum se formează mișcările civice
Majoritatea grupurilor civice se nasc ca reacție la o problemă concretă, care a atins un nivel critic. În zona Parcului IOR, grupul „Aici a fost o pădure / Aici ar putea fi o pădure” a luat ființă într-un moment de criză. „Era momentul de criză, când o bună parte din copacii aflați pe terenul retrocedat din Parcul IOR fuseseră otrăviți și se uscaseră,” a povestit Andreea David, una dintre inițiatoare.
La fel, în Parcul Bazilescu, grupul civic s-a format în noiembrie 2024, ca răspuns la tăierile suspecte de copaci. Și Grupul de Inițiativă Civică Wilson a pornit de la dorința de a transforma o curte interioară insalubră. Declanșatorul este, de regulă, o problemă vizibilă care afectează direct viața de zi cu zi a comunității.
De la probleme punctuale la teme mai ample
Deși pornesc de la o cauză specifică, multe grupuri ajung să abordeze teme mai largi. În cazul Parcului IOR, lupta pentru salvarea bucății retrocedate a dus la interesul vecinilor pentru legislația de mediu și relația cu administrațiile locale. Grupurile urmăresc curățenia, infrastructura, protejarea arborilor, relația cu primăria sau calitatea spațiului public.
„Aici a fost o pădure” a încercat să împiedice tăierea arborilor, a documentat distrugerile și a organizat proteste și evenimente informative. Grupul de Inițiativă Civică Parc Bazilescu a oprit „toaletări agresive”. Grupul de Inițiativă Civică Wilson a transformat curtea interioară a unui bloc într-un spațiu verde și a colaborat cu autoritățile pentru îmbunătățirea zonei. Grupul Civic „Piata Voievozilor” a reamenajat Piața Sfinții Voievozi. Acțiunea Comunitară Tineretului a oprit proiecte de construcție și a salvat copacii.
Obstacole și perspective
Toți cei intervievați au subliniat dificultățile în relația cu instituțiile. Frustrările variază de la răspunsuri formale până la interpretări ale legii considerate favorabile dezvoltatorilor imobiliari. Andreea David a menționat: „De ce Garda de Mediu protejează mai degrabă proprietatea privată decât mediul?”.
Majoritatea acestor inițiative sunt informale și flexibile. Însă, mobilizarea oamenilor este o provocare. Implicarea crește când problema este clară și imediată sau când apar rezultate vizibile. Sandra Tudose din Grupul Piața Voievozilor subliniază importanța întâlnirilor fizice: „Comunitatea se construiește mult mai rapid în jurul unor experiențe împreună decât în jurul unor discuții în chat”. Camelia Bacioiu din Acțiunea Comunitară Tineretului a recomandat: „să înceapă. În afară de niște timp și niște nervi, nu are mare lucru de pierdut.”
În aprilie 2026, grupurile civice din București continuă să lupte pentru ameliorarea calității vieții, cu accent pe dialogul cu autoritățile locale și mobilizarea comunității.
