Amânare în procesul legislativ al pensiilor magistraților: CCR reia dezbaterile după noi documente primite
Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis vineri, în unanimitate, să amâne discuțiile privind constituționalitatea legii adoptate de Guvernul Bolojan care vizează modificarea pensiilor magistraților. La doar 30 de minute de la debutul ședinței, care a avut loc la ora 10.00, magistrații au stabilit că trebuie să analizeze un raport recent trimis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Următoarea întâlnire a fost programată pe 11 februarie.
Decizia de amânare a fost motivată de volumul mare de documente pe care judecătorii sunt nevoiți să le examineze. “Este vorba despre un raport detaliat de expertiză, care conține peste 200 de pagini de date relevante,” au declarat surse din cadrul CCR pentru HotNews. Raportul, se pare, constată că aplicarea noii legi ar putea conduce la eliminarea totală a pensiilor de serviciu pentru magistrați.
Intervenția Înaltei Curți și reacția CCR
Cu o zi înainte de ședința CCR, ICCJ, sub conducerea președintei Lia Savonea, a transmis un raport care semnalează posibilele efecte negative ale modificărilor legislative. “Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate,” a afirmat ICCJ.
Această intervenție nu este singulară; mai multe ședințe anterioare au fost amânate din cauza absenței unor judecători sau a unor propuneri de boicot. “Lipsa unor puncte de vedere clare din partea Guvernului a generat confuzie,” a mai adăugat sursa menționată.
Reacția actorilor implicati
Boicotul celor patru judecători propuși de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – a generat controverse suplimentare. Aceștia au transmis un comunicat în care susțin că absența lor nu a blocat activitatea Curții, ci a fost o reacție de respectare a normelor legale. “Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme,” au spus aceștia.
În ciuda tensiunii din interiorul CCR, președinta instituției, Simina Tănăsescu, a comunicat că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legislației. “Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră,” a explicat Tănăsescu.
În acest context, adoptarea legii se află sub observația constantă a opiniei publice și a specialiștilor, mai ales din cauza implicațiilor financiare derivate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Surse guvernamentale au indicat că această inițiativă legislativă este esențială pentru a nu pierde cei 231 de milioane de euro din PNRR.
Vise de reformă și incertitudini legislative
Legea contestată prevede ca pensia de serviciu a magistraților să fie echivalentă cu 70% din ultimul salariu net, aspect care a stârnit nemulțumiri în rândul magistraților. Aceștia consideră că modificările aduse afectează într-un mod substantial drepturile dobândite. “Această lege, în loc să clarifice, subminează un drept fundamental al magistraților, construit pe ani de jurisprudență,” a sintetizat un expert în drept.
Așteptările se concentrează acum asupra ședinței de pe 11 februarie, unde se speră într-o concluzie favorabilă pentru toate părțile implicate. Rămâne de văzut dacă CCR va oferi o soluție care să echilibreze interesele financiare ale statului și drepturile magistraților.
