Joi seara, Piața Universității s-a transformat într-un teren al tensiunii și al extremistului, odată cu desfășurarea unui protest controversat. Câteva mii de oameni s-au adunat pentru a-și manifesta opoziția față de legea pentru combaterea extremismului, dar manifestarea a fost marcată de imagini și gesturi ce au rămas în memorie pentru conținutul lor extremist. Aceasta nu a fost un simplu protest, ci o demonstrație în care discursul extremist, simbolurile și simbolistica fascistă au ieșit la iveală într-un mod tulburător.
Manifestare cu tente legionare și cântece interzise
Câteva imagini filmate în timpul protestului arată manifestanți intonând „Șoim român”, un cântec legionar cunoscut pentru vorbele sale pline de violență și de idealuri naționaliste extremiste. În filtru sonor, versurile evoacă cultul personal al lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, cunoscută pentru antisemitismul și violența sa. Melodia a fost redată în mod explicit și în boxe, iar grupul de manifestanți a cântat-o cu entuziasm, semn că ideologia extremistă continuă să aibă adepți și în zilele noastre.
Cântecul, care face referire directă la „moartea eroică” și la sacrificiile pentru „domnul căpitan”, simbolizează legătura profundă dintre protestatari și trecutul ominos al mișcării legionare. Versurile și simbolistica emblematică continuă să fie un subiect sensibil și controversat, chiar și în contextul actual al legilor împotriva promovării ideologiilor antisemite.
Tensiuni și acuze în contextul Legii Vexler
Evenimentul a avut loc în timp ce în piață se strigau lozinci precum „Stop legea Vexler” și „Călin Georgescu președinte”, indicatori clar ai opoziției față de măsura legală promovată pentru combaterea extremismului. Organizatorii protestului, în frunte cu Claudiu Târziu, fondatorul Partidului Acțiunea Conservatoare, au declarat că manifestația are ca scop exclusiv împotriva acestei legi, respingând orice asociere cu promovarea extremismului sau a urii.
Târziu a afirmat că legea ar putea avea consecințe nedorite, precum cenzurarea operelor literare, invocând cazul poetului Radu Gyr, implicat în trecut în cercurile legionare și acuzat de propagandă antisemită. În același timp, legea adoptată de Parlament în decembrie interzice explicit distribuirea de materiale fasciste și promovarea în public a liderilor și simbolurilor organizațiilor legionare, precum și negarea Holocaustului.
Contextul istoric și recentele controverse legate de Mișcarea Legionară
Aceasta nu este prima dată când trecutul sumbru al Mișcării Legionare devine subiect de discuție sau de protest. Fidelă ideii de naționalism extrem, organizația a fost renăscută și perpetuată în diferite forme de-a lungul timpului, având un caracter atât mistic, cât și ostil față de minorități. Fondată de Corneliu Zelea Codreanu în anii ’30, mișcarea a fost alimentată de idei antisemite, anticomuniste și anti-masonice, având legături directe cu organizații naziste precum SS.
După reprimarea și desființarea în timpul regimului antonescian, legionarii au fost înăbușiți, dar nu exorcizați complet de memoria colectivă. În perioada postbelică, încercările de a-i reintegra în discursul official au fost întâmpinate cu reticență, iar recent, simbolurile și cântecele legionarilor sunt exotizate sau chiar promovate de anumite segmente ale societății.
Viitorul libertății de exprimare versus pericolul extremismului
Prezența acestor manifestări – în plină dezbatere publică legată de legislație anti-extremism – evidențiază încă o dată tensiunea dintre dreptul la libertatea de exprimare și necesitatea de a controla discursul instigator la ură. Argumentele celor care apără această abordare susțin că trebuie luptat ferm împotriva simbolurilor și discursurilor care promovează antisemitismul, dar există și voci care avertizează asupra riscului de a limita libertatea criticilor și a culturii liberale.
Ultimele evoluții arată că, în ciuda măsurilor legale, ideologia legionară încă mai găsește teren fertil în anumite medii. La rândul lor, oficialii și organizațiile civice pun accent pe educație, pe promovarea valorilor democratice și pe combaterea intoleranței, pentru a preveni reactivarea unei epoci întunecate din istoria noastră. Întrebarea rămâne dacă legea recent adoptată va reuși să blocheze pe deplin fenomenul sau dacă, în ciuda eforturilor legale, astfel de manifestări extremiste vor continua să zguduie scena publică.
