Astăzi, Mișcarea Conservatoare, alături de AUR, a organizat un protest intitulat „Eminescu să ne judece”, ca reacție la Legea Vexler, inițiativa legislativă care vizează interzicerea apologiei fascismului, xenofobiei și antisemitismului. Protestul, care a avut loc în centrul Bucureștiului, adunând susținători ai diverselor orientări politice, este perceput de organizatori ca o apărare a identității culturale românești, însă criticii avertizează că acesta este o acoperire pentru idei extremiste.
Claudiu Târziu, fost copreședinte al AUR și actual lider al Acțiunii Conservatoare, a fost unul dintre principalii vorbitori. „Această lege liberticidă ne expune la riscul de a fi judecați pentru simple manifestări culturale”, a declarat Târziu, continuând să denunțe modificările aduse legislatiei existente din 2002, care interzice organizațiile cu caracter fascist și rasiști. Cu un ton vehement, europarlamentarul a afirmat că Legea Vexler atacă „valorile noastre care ne definesc ca neam”.
La fața locului, atmosfera a fost încărcată de emoție, cu susținători care au fluturat bannere cu portrete ale lui Mihai Eminescu. Aceștia argumentează că reglementările actuale ar putea duce la ștergerea din istorie a unor personalități culturale importante, ceea ce, susțin ei, limitează libertatea de exprimare. Pe de altă parte, legea menționează clar că nu constituie infracțiune dacă acțiunile sunt realizate în interesul artei, științei sau educației, un detaliu ignorat însă de protestatari.
„Aceasta nu este doar o lege, este o măsură împotriva culturii românești”, a spus Târziu într-un clip video postat pe rețelele de socializare. Deși inițiativa lui Vexler a fost gândită pentru a preveni răspândirea unor idei extremiste, vorbitorii de la protest au susținut că aceasta ar putea avea efecte nocive asupra libertății de exprimare. „Va putea fi utilizată împotriva oricui care îndrăznește să aducă în discuție figuri istorice controversate”, a adăugat acesta.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Politicieni și analiști din diverse colțuri ale spectrului politic au criticat ideea de a folosi figura lui Eminescu, cunoscut pentru unele dintre scrierile sale antisemite, ca simbol al protestului. „Eminescu este un poet al națiunii române, dar utilizarea sa pentru a susține un mesaj de ură este complet greșită”, a declarat un expert în istoria literară. Criticii subliniază că legea nu intenționează să interzică studiul operelor lui Eminescu, ci mai degrabă să limiteze utilizarea acestora în scopuri ideologice.
În cadrul discursurilor de protest, organizatorii au adus în discuție fenomenul tot mai prezent al aplicării selective a legilor împotriva extremismului. „Această lege a fost ignorată timp de ani de zile, iar acum, când începe să fie aplicată, ne temem că suntem victime ale unei vânători de vrăjitoare”, a declarat un alt vorbitor. Această frică vine pe fondul unei societăți polarizate, unde atitudinea față de temele sensibile, precum Holocaustul și figura legionarilor, rămâne în dezbatere.
Legea Vexler are scopul de a aduce mai multe clarificări în ceea ce privește organizațiile fasciste și faptele conexe. Ea introduce, printre altele, penalizări pentru negarea Holocaustului, o parte a legislației necesară pentru a face față istoriei complicate a României în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial. Consensul academic vizează necesitatea de educare a tinerelor generații în privința acestui subiect, pentru a preveni apatia față de crimele de război.
Pe măsură ce tensiunile cresc între susținătorii legii și protestatarii anti-Vexler, certitudinea rămâne: discuțiile despre identitate și istorie vor continua să definească peisajul politic românesc. Cei care sunt îngrijorați că Legea Vexler ar putea limita libertatea de exprimare se confruntă cu un dilema profundă: cum se poate proteja memorie colectivă și, în același timp, asigura un spațiu pentru peisajul cultural divers al României? Aceasta este întrebarea care rămâne în aer, pe fondul conflictelor ideologice tot mai accentuate.
