Ziua Culturii Naționale, celebrată anual pe 15 ianuarie, a fost marcată anul acesta printr-un eveniment special la Opera Națională din București, unde a fost organizat un spectacol dedicat poporului și valorilor sale culturale. Într-un context în care cultura românească își reafirmă identitatea în fața provocărilor contemporane, această zi reprezintă o oportunitate de a reflecta asupra patrimoniului național și a tradițiilor artistice. În cadrul evenimentului, Orchestra Metropolitană București a avut onoranta misiune de a oferi un concert de excepție, alături de nume de referință ale scenei internaționale precum Ștefan Pop, Ramona Zaharia, Raluca Știrbăț, Damian Drăghici și Alexandru Tomescu. Spectacolul, care a început la ora 19:00, a fost doar începutul unei serii de evenimente organizate sub egida programului „Calendarul Artelor”, un proiect inițiat de Institutul Cultural Român din 2023 pentru a promova și celebra cultura română în întreaga lume.
O deschidere festivă pentru cultură și artă
Evenimentul de la Opera Națională este primul dintr-un amplu calendar dedicat promovării culturale naționale, scopul fiind de a readuce în atenția publicului valorile și diversitatea artistică a României. „Calendarul Artelor” include o serie de manifestări culturale, expoziții, spectacole și concerte, menite să întărească conexiunea dintre artiști și public și să evidențieze patrimoniul artistic al țării. În această zi, Bucureștiul a fost în centrul atenției internaționale, dar nu singurul în care a fost sărbătorită cultura românească. La Madrid, o expoziție intitulată „București: hărți în mișcare” a avut loc cu ocazia Zilei Culturii Naționale, fiind o rară oportunitate de a contempla evoluția unui oraș ce a fost mereu în tranziție.
„București: hărți în mișcare” – o viziune spectatoarea asupra istoriei și modernizării orașului
Expoziția de la Madrid a fost organizată în prezența unor personalități ale muzeografiei românești, precum Adrian Majuru, Directorul General al Muzeului Municipiului București, și Dan Pîrvulescu. Cu o tentă evolutivă, această manifestare reconstituie parcursul Bucureștiului de la sfârșitul secolului al XIX-lea, perioada unei mari metamorphoze urbanistice, până în zilele noastre. Materialele documentare, din patrimoniul muzeului, și fotografiile semnate de Dragoș Asaftei, oferă o perspectivă complexă asupra a ceea ce a însemnat și mai înseamnă capitala României. Curatorii expoziției subliniază: „Bucureștiul a fost, în ultimele două sute de ani, o arenă a confruntărilor dintre «nou» și «vechi», dintre orașul oriental care se încăpățâna să dăinuie și orașul modern care s-a luptat îndelung să prindă contur”. Aceste explicații reflectă tensiunea și frumusețea unui oraș în continuă transformare, oglindit și în imaginile expuse. De la arhiva Belle Époque încoace, până la peisajul urban contemporan, expoziția ilustrează cu prisosință această dualitate.
Bucureștiul în imagini și istorie
Procesul de modernizare al Bucureștiului a început în secolul al XIX-lea, sub impulsul unor personalități precum primarii Pake Em. Protopopescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea sau Mihail I. Cantacuzino. Aceștia au contribuie la transformarea capitalei, punând bazele unor proiecte edilitar-urbanistice radicale pentru acea vreme. Actualul oraș păstrează astfel frânturi ale acestei istorii, prezentate în imaginele foto ale lui Asaftei, care surprind atât atmosfera atemporală a iernilor și nopților bucureștene din perioada interbelică, cât și dinamismul unei metropole vibrantă, ce trăiește între tradiție și modernitate.
Expoziția poate fi vizitată până pe 5 februarie 2026, zilnic între orele 10:00 și 20:00, într-o invitație la introspecție și apreciere a evoluției acestui oraș emblematic. Participarea este gratuită, o ocazie pentru bucureșteni și turiști deopotrivă de a descoperi întreaga complexitate a capitalei. În timp ce evenimentele din țară prind amploare, iar discuțiile despre patrimoniu cultural devin tot mai apăsătoare, această zi rămâne o reafirmație a identității naționale. În următoarele luni, seria manifestărilor va continua în diverse locații, completând astfel portretul cultural al României și oferind publicului ocazia de a se conecta cu istoria și artistica sa.
