Joi, la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, sunt așteptate verdicte în două procese importante, care au marcat începutul acestui an. La ora 12.00, judecătorul Ovidiu Spînu va decide dacă acceptă recuzarea judecătoarei Olimpiea Crețeanu, cea care a judecat pe 5 ianuarie procesul prin care avocata Silvia Uscov a cerut suspendarea actelor prin care au fost numiți judecători la Curtea Constituțională Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.
## Recuzarea judecătoarei Crețeanu
Cererea de recuzare a fost formulată de Administrația Prezidențială, care a reproșat conduita judecătoarei Crețeanu la termenul din 5 ianuarie, de natură să pună la îndoială imparțialitatea acesteia. Dacă judecătoarea Crețeanu va fi recuzată, procesul de suspendare va fi repus pe rol și judecat de un alt magistrat. Dacă însă recuzarea este respinsă, judecătoarea Crețeanu va da verdictul privind judecătorii CCR a doua zi, vineri, 16 ianuarie.
## Suspendarea activității Comitetului Bolojan
Un al doilea verdict, programat pentru ședința ce începe la ora 13.00, este așteptat din partea judecătoarei Alina Dumitrescu, care a judecat procesul prin care o asociație condusă de avocata Elena Radu cere suspendarea activității Comitetului format la nivelul Guvernului și care are drept scop identificarea problemelor pe care le ridică legile Justiției adoptate în 2022 și formularea de propuneri pentru rezolvarea acestora. Acest comitet a fost constituit la inițiativa premierului Nicolae Ciucă și este condus de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
Procesul intentat de avocata Elena Radu este unul din cele două procese care vizează suspendarea activității Comitetului Bolojan. Cel de-al doilea proces a fost intentat de avocata Silvia Uscov și a fost judecat de judecătorul Daniel Cătălin Ion pe 12 ianuarie, urmând să dea sentința luni, 19 ianuarie. Dată fiind identitatea de scop a acestor două procese, dacă suspendarea va fi dispusă mâine, cel mai probabil judecătorul Ion va respecta verdictul, ca având autoritate de lucru judecat. Aceste procese reflectă tensiunile existente între diferitele puteri ale statului și între actorii politici și societatea civilă, în contextul în care legile Justiției adoptate în 2022 au fost criticate pentru impactul lor asupra independenței justiției și a statului de drept.
