Curtea de Apel București a respins, săptămâna trecută, solicitarea autorităților turce de extrădare a lui Firat Guneş, un interlop membru al unei bande criminale care a executat atacuri armate în Istanbul împotriva rivalilor, folosind pistoale și arme automate. Decizia a fost motivată de starea de sănătate gravă a bărbatului, dar și de condițiile grele de detenție în închisorile din Turcia.
## Contextul extrădării
Firat Guneş a fost identificat pe teritoriul României, unde se afla în stare de arest preventiv, într-o cauză penală instrumentată de autoritățile române, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului. Procurorii turci susțin că, în perioada 10 octombrie 2023 – 11 noiembrie 2023, în calitate de membru al grupării ‘Daltonlar’, Firat Guneş a participat la organizarea și susținerea unor atacuri armate asupra a două obiective din Istanbul, “atacuri executate cu arme de foc deținute ilegal, inclusiv puști automate AK-47 și pistoale de calibrul 9 mm”.
## Starea de sănătate a inculpatului
Judecătorii români au respins solicitarea de extrădare, pe motiv că bărbatul are o stare de sănătate gravă – “un traumatism sever prin armă de foc suferit anterior pe teritoriul Turciei”, având perforații gastrice, intestinale și colice, precum și leziuni renale, ceea ce a impus intervenții chirurgicale de mare amploare. De asemenea, judecătorii au invocat și condițiile grele de detenție în închisorile din Turcia, dar și utilizarea arbitrară de către autoritățile turce a acuzațiilor de apartenență la organizații criminale pentru suprimarea vocilor critice.
## Răspunsul autorităților române
“Aceste informații obiective și actuale fundamentează temerea că persoana extrădabilă nu ar beneficia de protecția necesară integrității sale fizice, cu atât mai mult cu cât acesta a fost deja victima unor acte de violență armată extremă pe teritoriul statului solicitant, context care îi sporește vulnerabilitatea. În acest context, garanțiile formale oferite de statul solicitant sunt lipsite de substanță în fața riscului documentat ca persoana extrădabilă să nu primească îngrijirile postoperatorii și monitorizarea imunologică indispensabile supraviețuirii sale”, spun judecătorii români. Decizia Curții de Apel București este un pas important în protejarea drepturilor omului și a integrității fizice a persoanelor aflate în situații vulnerabile.
