Reducerea numărului de angajați din sectorul public, una dintre promisiunile centrale ale guvernului actual, s-a concretizat până acum într-o scădere de doar 1,9%, adică aproximativ 25.000 de posturi. Această scădere modestă și neuniformă a fost înregistrată în perioada mai-noiembrie 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
Angajamente politice și realități bugetare
Guvernul condus de liderul PNL Ilie Bolojan, susținut de coaliția PNL–PSD–USR–UDMR, a fost învestit în iunie 2025 și a promis să reducă cheltuielile publice, inclusiv cele de personal. Cu toate acestea, numărul total al posturilor ocupate în instituțiile publice a scăzut de la aproximativ 1,305 milioane în luna mai 2025 la circa 1,281 milioane în noiembrie 2025. Alin Apostol, secretar al Comisiei pentru Administrație Publică din Camera Deputaților, consideră că reducerea este modestă și aplicată neuniform. “În timp ce unii conducători de instituții au respectat decizia Coaliției de a reduce cheltuielile, inclusiv cele de personal, alții nu doar că nu au făcut acest lucru, ci au procedat exact invers”, a declarat Apostol.
Cine a redus și cine a crescut personalul
Analiza reducerilor de personal arată diferențe majore între instituții și ministere. Ministerul Educației, condus până recent de Daniel David, a înregistrat cea mai mare reducere numerică, cu 18.503 posturi desființate, în timp ce Ministerul Economiei, condus de Radu Miruță, a avut cea mai mare reducere procentuală, de 12,7%. La polul opus, Curtea de Conturi, condusă de Mirela Călugăreanu, a înregistrat o creștere a personalului cu 5,6%, adică 92 de angajați în plus.
Reforma administrației, blocată de luni de zile
Tema reducerii aparatului bugetar se suprapune peste blocajul prelungit al reformei administrației publice, discutată în coaliția de guvernare de mai bine de șase luni, fără rezultate concrete. Liderul UDMR Kelemen Hunor a confirmat că proiectul de reformă elaborat de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, este finalizat de aproximativ patru luni și a fost ajustat în urma negocierilor politice, dar nu a fost încă asumat de premier. “Taxele și impozitele le-am crescut, dar pe reformă și pe restructurări necesare nu am făcut încă un pas, asta e problema”, a declarat Hunor.
Guvernul a anunțat că va reduce cu 10% bugetele pentru cheltuieli de personal în administrația centrală în 2026, însă fără a impune tăieri uniforme de salarii. Purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a explicat că nu va exista un act normativ care să oblige instituțiile să reducă salariile cu 10%, ci fiecare ministru va decide modul de aplicare a reducerii bugetare, în funcție de specificul instituției. Specialiștii în administrație publică susțin că această abordare descentralizată explică, cel puțin parțial, de ce reducerea aparatului bugetar a fost până acum limitată și inegală, în ciuda angajamentelor politice ferme. Mediul privat și contribuabilii resimt în continuare impactul majorărilor de taxe și impozite operate în 2025, fără ca statul să ofere un semnal clar că își reduce propriile costuri structurale.
