Academia Română sesizează Înalta Curte în cazul Băile Herculane

Băile Herculane, un patrimoniu național în pericol

Academia Română a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu “blocajul juridic prelungit” care afectează Complexul balnear istoric Băile Herculane. Prin această sesizare, Academia Română își exprimă îngrijorarea cu privire la soarta acestui patrimoniu național de valoare inestimabilă. “Ne adresăm cu respect celei mai înalte instanțe a justiției române pentru a aduce în atenția dumneavoastră o situație de interes public major, cu implicații istorice, culturale, constituționale și europene: blocajul juridic prelungit care afectează Complexul balnear istoric Băile Herculane”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, și de directorul general al Bibliotecii Academiei, Nicolae Noica.

Istoria unui patrimoniu în pericol
Băile Herculane sunt unul dintre cele mai importante monumente istorice și culturale ale României, cu o istorie care datează din epoca romană. Complexul balnear a fost construit în secolul al XIX-lea și a devenit unul dintre cele mai populare destinații turistice ale Europei. În prezent, însă, acest patrimoniu național se află într-o stare de degradare avansată, ca urmare a unui “blocaj juridic prelungit” care a împiedicat orice încercare de restaurare și conservare.

Soluții și responsabilități
În scrisoarea lor, Ioan-Aurel Pop și Nicolae Noica subliniază că “rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție nu poate fi unul pasiv” în această situație. Ei cer instanței supreme să se poziționeze în fața acestei situații și să ofere “reperes jurisprudențiale în cauze de interes public major”. “Inacțiunea sau lipsa unui semnal jurisprudențial, procedural și instituțional clar riscă nu doar perpetuarea blocajului actual, ci și angajarea răspunderii internaționale a statului român”, atrag atenția cei doi.

Înstrăinarea în masă a hotelurilor, clădirilor de băi și pavilioanelor administrative istorice a fost anchetată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) începând cu anul 2010. Concluzia anchetei a fost că procedurile folosite pentru împrăștierea diferitelor bunuri au reprezentat o operațiune concertată de delapidare, o modalitate de a păcăli creditorii și de a sărăci compania de activele care ar fi putut servi drept garanții pentru stingerea datoriilor. Procurorii i-au trimis în judecată pe cei pe care-i consideră autori ai acestui jaf, iar sentința a fost pronunțată recent, după mai bine de șase ani de la începerea procesului.

În octombrie anul trecut, sub egida Academiei Române și a Bibliotecii acesteia a fost organizată conferința “Salvați Băile Herculane!”. La eveniment, Ioan-Aurel Pop a declarat că “Băile Herculane sunt patrimoniu european. Ele trebuie salvate și ar fi păcat să intervină Uniunea Europeană să ne spună cum să le salvăm. Ar fi o rușine, de aceea cred că trebuie să ne apucăm foarte repede de treabă și Academia Română va face memorii în continuare”.

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu