Transformarea Dâmboviței: proiecte pentru un București mai verde și mai conectat
Orașul București se află într-un punct de inflexiune în ceea ce privește modul în care înțelege și utilizează cursul Dâmboviței. Până în 2035, malurile betonate ale râului, care în prezent „despică” în două capitala, vor deveni un coridor verde-albastru, menit să răcorească zona, să sporesca biodiversitatea și să ofere o nouă conectivitate între cartiere. Această viziune face parte dintr-un amplu proiect de reabilitare inițiat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, care vizează nu doar estetica, ci și funcționalitatea și sustenabilitatea urbană a zonei.
Proiectul „Dâmbovița Apă Dulce” propune transformarea albiei betonate a râului într-un spațiu viu, comparabil cu celebrul mal al Senei la Paris sau Dunării la Viena. La momentul actual, Dâmbovița este percepută mai mult ca o barieră în mijlocul capitalei, decât ca un element care poate fi integrat în peisajul urban. Însă, arhitectul Teodor Frolu, co-fondator al asociației, subliniază importanța schimbării acestei percepții: „Un astfel de proiect nu are doar rol estetic, ci va contribui semnificativ la răcorirea orașului în perioadele de caniculă și la protejarea împotriva inundațiilor”.
Concursul „Dâmbovița 2035” a fost organizat în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România și a atras 29 de propuneri din partea unor arhitecți internaționali. Pentru selecție au fost vizate cele mai inovatoare idei de reabilitare, iar până în prezent, șase dintre acestea au fost considerate cele mai promițătoare. Totodată, discuțiile legate de modernizarea zonei sunt în plină derulare, iar proiectele selectate vor servi ca bază pentru implementarea la scară largă a unui coridor care să reînsuflețească malurile Dâmboviței, transformându-l dintr-o simplă apă urbană în unul dintre cele mai apreciate spații publice ale capitalei.
Un alt plan major privește Splaiul Independenței, care, odată cu finalizarea autostrăzii de centură A0, va putea fi transformat dintr-o arteră de tranzit dominată de trafic spre un spațiu dedicat locuitorilor și ieșirii în natură. Teodor Frolu evidențiază că, odată ce traficul de tranzit va fi evacuat de pe maluri, acestea vor putea fi reutilizate pentru crearea de zone de agrement, spații pentru pietoni și evenimente culturale. El consideră că, deși finalizarea acestor proiecte ar putea dura până în 2035, aceasta va putea fi devansată dacă investițiile deja în curs, precum cele din zona Piața Unirii sau Lacul Morii, vor merge mai rapid.
Așteptările sunt mari nu doar pentru zona Dâmboviței, ci și pentru malurile Splaiului Unirii, care ar putea deveni, la rândul lor, un exemplu de integrare urbană. În aceste planuri, monumentala arteră de sugerată a fi căpătuit un aspect mai prietenos cu locuitorii orașului, fiind descrisă ca un tub de tranzit în prezent, dar cu potențial de a deveni „un spațiu conector între cele două maluri”. În cazul în care aceste planuri se vor concretiza, ele vor schimba fundamental peisajul urban al capitalei, oferindu-i o față mai verde, mai aerisită și mai adaptată nevoilor cetățenilor.
Transformarea malurilor Dâmboviței și a Splaiului Unirii nu mai reprezintă doar idei de proiecte, ci un angajament concret al autorităților și al comunității de a crea un oraș mai sănătos și mai prietenos cu mediul. Cu o viziune clară și investiții în curs de desfășurare, Bucureștiul poate deveni un exemplu de urbanism sustenabil, în care natura și infrastructura se împletesc pentru a oferi un trai mai bun locuitorilor săi. În acest ritm, anii care urmează pot aduce transformări remarcabile, iar orașul poate renaște din propria-i apă, fiind nu doar un centru de business și cultură, ci și o oază de relaxare și biodiversitate.
