Iranul se confruntă cu o nouă criză, după ce prăbușirea monedei naționale, rialul, a atins un nou minim istoric, de 1,5 milioane de riali la lira, comparativ cu 250.000 de riali la lira în 2021. Această situație a declanșat un val de proteste în toată țara, cu demonstrații violente și arestări.

## Contextul crizei
Azadeh, o tânără din Teheran, descrie situația din Iran ca fiind “ca o pereche de pantaloni prea strâmți: coși o gaură și se deschide alta”. Ea a participat la protestele din 2022, la vârsta de 17 ani, și acum privește cu interes noile demonstrații care au cuprins țara. Protestele au început duminica trecută, când bazarurile, tradițional apropiate de lumea conservatoare, au luat măsuri, iar vânzătorii de telefoane au închis magazinele și au mărșăluit în centrul capitalei.

## Represiunea violentă
Protestele s-au răspândit rapid în alte orașe, inclusiv Hamedan, Isfahan și Lorestan, și în universități. Motivul principal al protestelor este criza economică, care a devastat clasa de mijloc, cu o inflație de peste 45%. Demonstranții cer schimbări politice profunde, scandând slogane precum “moarte dictatorului” și “nici Gaza, nici Liban, îmi dau viața pentru Iran”. Autoritățile au răspuns cu forță, arestând peste 30 de persoane și provocând moartea a cel puțin șase demonstranți.

## Reacția internațională
Președintele SUA, Donald Trump, a promis că “dacă Iranul va trage și va ucide violent protestatarii pașnici, așa cum face de obicei, Statele Unite vor veni în ajutorul lor. Suntem gata să intervenim”. Această declarație a înfuriat liderii Republicii Islamice, care o consideră o încercare de a stârni tulburări. Ali Larijani, consilierul liderului suprem Khamenei, l-a avertizat pe Trump să se abțină de la orice încercare de a destabiliza Iranul, altfel va fi “haos în regiune”.

## Limitările guvernului
Președintele iranian Masoud Pezeshkian se confruntă cu multiple crize, inclusiv prăbușirea sistemului de alimentare cu apă, eșecul sistemului energetic, corupția, sancțiunile internaționale și amenințarea unui nou atac israelian. El a luat măsuri fără precedent, întâlnindu-se cu reprezentanții protestatarilor și permis postului public de televiziune Irib să transmită parțial demonstrațiile. Cu toate acestea, el are puține mijloace pentru a aborda cauzele structurale ale crizei iraniene, deoarece nu controlează aparatul de securitate și nu are putere de decizie în chestiuni strategice precum politica externă. Liderul suprem Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani, continuă să dețină ultimul cuvânt în aceste chestiuni.