„Concediile medicale fictive: Vacanțele, nu sănătatea, îi motivează”

Decizia recentă a Guvernului de a exclude prima zi de concediu medical de la plată va afecta în special persoanele cu venituri mici, avertizează Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC). Potrivit lui Gănescu, măsura nu va stopa fenomenul concediilor medicale fictive, așa cum susțin autoritățile, ci va pune o povară suplimentară asupra celor care realmente au nevoie de această formă de sprijin.

O ordonanță de urgență adoptată de Guvern prevede că, de la 1 ianuarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că această măsură este „tranzitorie” și are scopul de a reduce numărul concediilor medicale eliminate. Gănescu însă consideră că cei care își iau concedii fictive nu sunt motivați de compensația financiară, ci de nevoia de zile libere.

„Cei care își iau concedii medicale fictive sunt interesați mai mult de vacanțe decât de partea financiară. Ei caută ocazii pentru a-și extinde weekendurile sau a face punți între sărbători. În contrast, pacienții care au într-adevăr nevoie de concedii medicale sunt cei care vor suferi efectele acestei decizii”, a afirmat Gănescu.

Măsuri de control insuficiente

Gănescu a subliniat că soluția nu constă în restricționarea concediilor medicale pentru toți angajații, ci în întărirea controalelor asupra celor care eliberează aceste acte. El a propus creșterea corpului de control din cadrul caselor județene de sănătate, pentru a monitoriza mai eficient documentația eliberată.

„Este nevoie de verificări riguroase pentru a asigura că doar cei care merită obțin concedii medicale. Problema concediilor fictive este alimentată de anumiți profesioniști care eliberează acte fără justificare. Aceste practici trebuie eradicate din interiorul instituțiilor publice”, a declarat Gănescu.

Comparând fenomenul concediilor fictive cu problema certificatelor false de handicap, președintele COPAC a subliniat că responsabilitatea revine nu doar pacienților, dar și angajaților din sectorul public. „Instituțiile de control trebuie să întrunească standarde stricte în ceea ce privește eliberarea certificatelor de concediu medical. Aceasta nu este o problemă care apare la nivelul pacienților, ci mai degrabă una sistemică, ce își are rădăcinile în interiorul autorităților”, a concluzionat acesta.

Impactul asupra bolnavilor cronici

Efectele imediate ale acestei măsuri se anunță devastatoare pentru bolnavii cronici, care depind de concediile medicale pentru a-și menține sănătatea și stabilitatea financiară. Datele recente arată că, în 2024, au fost eliberate peste 3,2 milioane de certificate de concediu medical, acoperind mai mult de 7 milioane de zile.

Printre cele mai frecvente motive pentru care sunt eliberate aceste concedii se numără afecțiunile legate de reproducere, tumori și probleme ortopedice. Gănescu a atras atenția că, deși se discută despre limitarea concediilor, este esențial să se asigure că cei care au cu adevărat nevoie de ajutor vor continua să beneficieze de acesta.

Președintele COPAC a subliniat că vor exista categorii de pacienți exceptați de la aplicarea măsurii, dar detaliile urmează să fie stabilite în normele de aplicare, care sunt în curs de elaborare.

Decizia Guvernului, însoțită de controverse și prejudecăți, ridică întrebări asupra modului în care autoritățile pot să balanseze necesitățile societății cu cele ale individului, lăsând în urmă nevoile celor mai vulnerabili. Impactul se va resimți pe termen lung, iar responsabilitatea nu poate fi ignorată.

Oana Badea

Autor

Lasa un comentariu