Boicotul judecătorilor constituționali: Olegislatura tensionată pe fondul reformei pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României (CCR) nu a reușit să ia o decizie cu privire la reforma pensiilor magistraților în urma boicotului a patru judecători, alegând să nu participe la ședințele din duminică și luni. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, toți numiți la propunerea PSD, au solicitat clarificări din partea Guvernului referitoare la abrogarea pensiilor de serviciu ale magistraților, considerând că acest aspect nu a fost comunicat suficient.
Surse din CCR susțin că nemulțumirea se leagă de faptul că noua lege propusă de Guvernul Bolojan prevede un procent de 70% din ultimul salariu net, ceea ce ar genera o scădere semnificativă față de modelul actual, care asigură 80% din ultimul salariu brut. Această modificare a determinat temeri în rândul magistraților, care consideră că pensiile lor își vor pierde din beneficii.
Tensiuni între judecători și Guvern
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a fost criticată de cei patru judecători pentru termenele strânse stabilite în procesul de judecare a sesizărilor privind neconstituționalitatea reformei. Aceștia au solicitat, pe 10 decembrie, un termen de 30 de zile pentru a discuta în profunzime subiectul pensiilor, argumentând că este esențial ca Guvernul să clarifice public că noua lege abrogă în totalitate pensiile de serviciu.
„Absenta noastră nu a fost un blocaj, ci un act de respectare a regulilor de funcționare ale Curții”, au declarat cei patru judecători într-un comunicat comun. Aceștia susțin că siguranța și transparența deciziilor CCR ar trebui să fie priorități, mai ales în contextul unei reforme significative.
Impactul schimbării legislației asupra magistraților
Noua lege, dacă va fi adoptată, ar restricționa semnificativ drepturile financiare ale magistraților. Conform surselor, dacă pensia magistratului va fi stabilită la 70% din ultimul salariu net, în contrast cu actuala normă, care permite 80% din ultimul salariu brut, diferența ar putea avea un impact drastic asupra veniturilor acestora. În România, în prezent, pensiile magistratului depășesc mediile naționale, iar reforma ar putea reconfigura acest peisaj.
„Este esențial ca pensia unui magistrat să fie în concordanță cu standardele europene, dar și cu nivelul pensiilor din țară. În Germania, un magistrat primește o pensie de aproximativ de trei ori mai mare decât pensia medie, pe când la noi această diferență ajunge la 7-8 ori”, au explicat sursele consultate.
Judecătorii au explicat că legea propusă de Guvern nu doar că comportă o scădere a beneficiilor, dar și o schimbare a statutului pensiilor de serviciu, care nu ar mai fi considerate drepturi consolidate.
Contextul tensionat a dus la sesiuni repetate de amânare, iar judecătorii boicotanți s-ar putea să ceară o nouă amânare pentru o dată ulterioară, având în vedere că nu mai dețin majoritatea în CCR. Aceștia sunt conștienți că, după respingerea recentă a unui alt proiect legat de pensii, ar putea să nu aibă forța necesară pentru a contesta efectiv noua reformă.
Odată cu acest conflict, reforma pensiilor magistraților va continua să fie un subiect contrastant în spațiul public. Întrebarea rămâne însă: care va fi efectul pe termen lung al acestor modificări asupra sistemului judiciar din România și asupra drepturilor financiare ale celor care îl apără?
